Voices from Europe & Central Asia
Syndicate content

Romania

Sărbătorim 85 de ani de Protecţie Civilă în România, pentru a mulţumi celor care salvează şi protejează vieţi, şi uşurează suferinţa

Tatiana Proskuryakova's picture
Also available in: English


România a sărbătorit recent 85 ani de protecţie civilă. În viaţa de zi cu zi, rareori ne oprim pentru a reflecta asupra rolului decisiv jucat de agențiile de protecţie civilă. Dar imediat ce se produce un dezastru, aceşti oameni dedicaţi se află în fruntea eforturilor de salvare de vieţi omeneşti, de protecţie şi de uşurare a suferinţei. Salvatorul zilei poate fi un ofițer de poliţie care coordonează operaţiunile de evacuare sau voluntari care oferă prim ajutor şi adăpost, paramedici care îngrijesc rănile, meteorologii care oferă la timp informaţii despre fenomenele meteo sau autorităţile locale care coordonează diverse operaţiuni de salvare. Cu alte cuvinte, un sistem de protecţie civilă bine pus la punct reprezintă de fapt un ecosistem divers ce reuneşte oameni şi instituţii şi care joacă un rol foarte important.

E-justice: does electronic court reporting improve court performance?

Georgia Harley's picture
Also available in: Română


More and more courts are going digital. But does this improve judicial performance?
 
Legal literature on ‘e-justice’ seems to think so. So too does the World Development Report, ‘Digital Dividends,’ which highlights the potential for ICT to improve the transparency and quality of government service delivery.
 
As electronic court reporting is one key aspect of this trend, we want to take the opportunity to look at the pros and cons of improving judicial performance in different contexts.

E-justiţia: Poate înregistrarea electronică a materialelor procedurale îmbunătăţi performanța instanţelor?

Georgia Harley's picture
Also available in: English


More and more courts are going digital. But does this improve judicial performance?
 
Legal literature on ‘e-justice’ seems to think so. So too does the World Development Report, ‘Digital Dividends,’ which highlights the potential for ICT to improve the transparency and quality of government service delivery.
 
As electronic court reporting is one key aspect of this trend, we want to take the opportunity to look at the pros and cons of improving judicial performance in different contexts.

5 lucruri pe care (probabil) nu le știați despre “regiunile mai puțin dezvoltate” din UE

Thomas Farole's picture
Also available in: English | Polski

Creșterea economică nu este răspândită uniform la nivelul țărilor: anumite regiuni prosperă, în timp ce altele rămân în urmă. Acest fenomen se manifestă în Uniunea Europeană (UE) la fel ca și în majoritatea celorlalte zone ale lumii, în ciuda eforturilor considerabile de susținere a convergenței în UE. Regiunile cele mai dezvoltate din Europa au, în medie, un PIB de 2,3 ori mai mare pe cap de locuitor decât echivalentele lor mai sărace. Această situație este întâlnită și în interiorul aceleiași țări. În România, de exemplu, regiunea București-Ilfov depășește orașe ca Madrid, Berlin sau Budapesta din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, însă în aceeași țară există, de asemenea, 5 regiuni care se clasifică printre cele mai sărace la nivelul întregii Uniuni Europene.

Што се случува ако не ја платите својата сметка? Извлечени поуки од централна и источна Европа

Georgia Harley's picture
Also available in: English


Сите ние имаме редовни сметки за плаќање за сеприсутните услуги кои ги трошиме – било да се работи за комунални услуги (вода, затоплување, електрична енергија итн.), кредитни картички, членства или отплати за автомобили.  Но, не сите ги плаќаат своите сметки.

Во целата економија овие неплатени сметки се претвораат во милиони предмети за извршување од мала вредност, кои честопати се неспорни. На економијата ѝ е потребен систем кој брзо, евтино и првично може да се справи со ваквиот долг.  Доколку системот за наплата на долгови потфрли тоа доведува до низа системски проблеми кои постепено ги задушуваат како судовите така и целата економија. 

Во неколку земји каде што работиме во Европа – главно во средна, јужна и источна Европа – судовите се заглавени со огромен број на заостанати предмети од ваков вид. Сепак, некои од нивните соседи успеале да го решат проблемот. 

Зошто луѓето не плаќаат? Зошто некои земји се подобри во оваа работа од другите?  И што може да се направи за да се подобрат системите за наплата на долговите?

What happens if you don’t pay your bill? Lessons from Central and Eastern Europe

Georgia Harley's picture
Also available in: Македонски


We all have regular bills to pay for the ubiquitous services we consume – whether they be for utilities (water, heating, electricity etc.), credit cards, memberships, or car payments.  But, not everyone pays.  

So why don’t people pay?  Why are some countries better at this than others?  And what can be done to improve systems for debt collection?

Veniți pentru lucru, stați pentru oraș: Atractivitatea orașelor magnet din România

Marcel Ionescu-Heroiu's picture
Also available in: English
Photo by Shutterstock.com

Rezultatele unui raport recent al Băncii Mondiale, veți avea supriza să aflați că mai mult de 15% din oamenii din România ar considera să se mute la Cluj-Napoca, cu toate că această zonă urbană funcțională (ZUF)[1] adună numai 2.3% din populația totală a țării. Cluj-Napoca nu este singurul centru urban atractiv din România – mulți oameni și-au exprimat interesul de a se muta la București (14.4%), Timișoara (11.9%), Brașov (11.5%), Sibiu (5.16%), sau Iași (4.3%).
 
Dar ce fac administrațile locale din aceste zone urbane dinamice pentru a și atrage acești oameni?
 
Răspunsul neplăcut este: nu foarte multe.

Come for the job, stay for the city: The attraction of magnet cities in Romania

Marcel Ionescu-Heroiu's picture
Also available in: Română
Photo by Shutterstock.com

When looking at the findings from a recent report, you will be struck to learn that more than 15% of people in Romania would consider moving to Cluj-Napoca. Today, however, this Functional Urban Area (FUA)* represents just 2.3% of the total population in the country. Cluj-Napoca is not alone in serving as an attractive urban destination – many people also expressed interest in moving to Bucharest (14.4%), Timișoara (11.9%), Brașov (11.5%), Sibiu (5.16%), or Iași (4.3%).

So, what, then, are the local administrations in these dynamic FUAs doing to attract these people?
 
The unpleasant answer is: not much, unfortunately.

Cum putem asigura că există mai puține victime ale accidentelor rutiere în România?

Radoslaw Czapski's picture
Also available in: English | Русский


Întrebaţi orice rezident al României dacă drumurile ţării sunt sigur şi răspunsul va fi probabil unul negativ. În anul 2016, numărul accidentelor mortale pe străzile din România a ajuns la 1.913 – mai mult decât dublul numărului de accidente mortale față de media țărilor din UE-28, și anume 925. Numărul mediu de accidente rutiere soldate cu morți în România în ultimii șase ani s-a situat constant la un nivel de două ori mai mare decât media statelor UE-28, înregistrându-se în jur de 91 accidente mortale la un milion de locuitori, față de 51 în restul UE.
 
Un aspect îngrijorător este acela că numărul accidentelor mortale din România este în continuă creștere – ajungând la 95 de morți la un milion de locuitori în anul 2016. La tragedia umană, se adaugă prejudiciul economic enorm. În conformitate cu Master Planul General de Transport, costurile accidentelor rutiere fatale din România sunt îngrijorător de mari – fiind estimate la cel puțin 1,2 miliarde de euro (5,4 miliarde RON) pe an. 
 

How can we ensure that fewer people die on Romania’s roads?

Radoslaw Czapski's picture
Also available in: Română | Русский


Ask any resident of Romania whether their roads are safe and they will answer a resounding “no”. In 2016, fatalities on Romania's road reached 1,913 - more than double the number of fatalities compared with the EU-28 average of 925. Romania’s average fatality rate over the past six years has consistently been twice higher than the EU-28 average, registering around 91 fatalities per million people, compared to 51 for the rest of the EU.
 
Alarmingly, Romania’s fatality rate keeps increasing - reaching 95 per million people in 2016. In addition to the human tragedy this situation represents a huge economic cost. According to the General Transport Master Plan, costs of fatal road crashes in Romania are alarmingly high - estimated to be at least 1.2 billion euro (5.4 billion RON) per year.

Pages