Voices from Europe & Central Asia
Syndicate content

March 2017

Transformarea oraşelor mari din România în motoare ale creşterii economice

Marius Cristea's picture
Also available in: English

În data de 10 martie, o echipă de specialişti în urbanism a Băncii Mondiale va vizita Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi pentru a implica persoane din mediul universitar, studenţi, autorităţi locale şi factori interesaţi într-o discuţie privind rolul oraşelor mari în sprijinirea unei creşteri sustenabile şi a unor oportunităţi economice mai bune în România. 
 
România este un caz reprezentativ pentru discutarea acestei problematici. România, în timpul comunismului, a fost un stat cu un nivel ridicat de centralizare, însă la ora actuală 75% din exporturile sale merg spre ţări ale Uniunii Europene, în comparaţie cu 10% în anii 90, iar „partea leului“ din această creştere este generată în zonele urbane

România trebuie să continue reformarea întreprinderilor de stat pentru a-şi spori creşterea

Elisabetta Capannelli's picture
Also available in: English
În condiţiile în care noul guvern de la Bucureşti începe să-şi pună în aplicare programul şi caută factori de creştere economică puternici, sustenabili şi echitabili, consider că unul dintre primele domenii asupra cărora autorităţile trebuie să se concentreze îl constituie continuarea reformei şi modernizarea marilor întreprinderi de stat din România (IS).
 
Cu aproximativ 1200 IS-uri în România, dintre care pentru aproximativ 300 guvernul deţine pachetul majoritar, sectorul IS rămâne amplu - este cel mai mare din Europa din punctul de vedere al numărului societăţilor - dar ineficient din punct de vedere economic, iar unele societăţi generează pierderi mari.
 
Prin intermediul îmbunătăţirilor la nivelul guvernanţei corporative, precum şi prin privatizări şi vânzarea pachetelor minoritare, România a sporit cu succes performanţa unora dintre IS-uri, în special în sectorul energetic, cum ar fi cazul unor societăţi ca Transgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Romgaz şi Electrica. Cu toate acestea, rămâne totuşi o agendă a restructurării nefinalizată, în special în sectorul transporturilor, pentru care sunt necesare o viziune şi o „foaie de parcurs“ credibile, de natură să îmbunătăţească performanţa.