Voices from Europe & Central Asia
Syndicate content

Europe and Central Asia

Investițiile în micuțul Radu sunt investiții în viitorul Moldovei

Anna Akhalkatsi's picture
Also available in: English | Русский
Moldova Human Capital

Întrebați pe oricine din Moldova despre cele mai importante atracții ale țării și, probabil, vor menționa vinăriile moldovenești, inclusiv beciurile de la Cricova, aflate la o distanță de aproximativ jumătate de oră de mers cu mașina de la Chișinău și cunoscute pentru cele 120 km de tuneluri subterane. În 2002, complexul vitivinicol Cricova a fost distins cu Ordinul Republicii pentru contribuția sa la dezvoltarea economiei naționale.
 
Totuși, adevărata bogăție a Moldovei nu este subterană. E situată chiar la suprafață, reprezentată de oamenii săi.

Decalajul între competențe și locurile de muncă în Moldova

Boris Ciobanu's picture
Also available in: English | Русский


Plimbându-mi recent cânele devreme într-o dimineață întunecată din ianuarie, am observat o lumină în fereastra parterului unei școli din vecinătate. Am aruncat o privire înăuntru. Cineva pregătea sala de clasă pentru orele de educație tehnologică, sau după cum i se mai spune în partea aceasta a lumii, “lecția de muncă.”

Nu sunt o fire nostalgică, însă vizualizarea sălii de clasă m-a aruncat înapoi în timp în Moldova de la mijlocul anilor 1980. Anume atunci am frecventat și eu astfel de lecții.

România: politicile publice eficiente și instituțiile pot să limiteze impactul dezastrelor naturale

Donato De Rosa's picture
Also available in: English


Banca Mondială a finalizat de curând Diagnosticul sistematic de țară care evidențiază vulnerabilitatea României față de dezastrele naturale. De-a lungul anilor, inundațiile, seceta și cutremurele au rezultat în mii de victime și miliarde de euro daune aduse infrastructurii fizice. Acestea au afectat capacitatea de producție a economie și i-au afectat în mod disproporționat pe cei săraci.

O țară vulnerabilă

În țările din întreaga lume apar deja dovezile impactului negativ al schimbărilor climatice care au făcut ca modelele de creștere din trecut să nu mai fie durabile și care au dus la regresul reducerii sărăciei și al prosperității comune.

România nu face excepție. Riscurile legate de climă și dezastrele naturale, incluzând creșterea incidenței inundațiilor grave pe continente și a secetelor tot mai intense și mai frecvente, devin „noua normalitate”, ceea ce are întotdeauna un preț ridicat.

România trebuie să continue să reformeze şi să performeze

Tatiana Proskuryakova's picture
Also available in: English

Când am vizitat municipiul Iaşi, în octombrie 2017, Banca Mondială tocmai începuse să-şi pregătească Diagnosticul Sistematic de Ţară (DST) – o analiză economică cuprinzătoare pe care o realizăm la fiecare 4-5 ani, care este menită să ne ajute să înţelegem mai bine atât principalele provocări cu care se confruntă o ţară, cât şi calea de urmat spre o creştere mai sustenabilă. 

Calea către o Românie mai prosperă şi mai incluzivă

Donato De Rosa's picture
Also available in: English























Dacă facem un tur al României, vom putea identifica două țări: de o parte, o țară urbană, dinamică și integrată în UE și, de cealaltă parte, o țară rurală, săracă și izolată. București este o metropolă plină de viață, cu servicii moderne înfloritoare și cu un venit pe cap de locuitor situat peste media din Uniunea Europeană.

Sărbătorim 85 de ani de Protecţie Civilă în România, pentru a mulţumi celor care salvează şi protejează vieţi, şi uşurează suferinţa

Tatiana Proskuryakova's picture
Also available in: English


România a sărbătorit recent 85 ani de protecţie civilă. În viaţa de zi cu zi, rareori ne oprim pentru a reflecta asupra rolului decisiv jucat de agențiile de protecţie civilă. Dar imediat ce se produce un dezastru, aceşti oameni dedicaţi se află în fruntea eforturilor de salvare de vieţi omeneşti, de protecţie şi de uşurare a suferinţei. Salvatorul zilei poate fi un ofițer de poliţie care coordonează operaţiunile de evacuare sau voluntari care oferă prim ajutor şi adăpost, paramedici care îngrijesc rănile, meteorologii care oferă la timp informaţii despre fenomenele meteo sau autorităţile locale care coordonează diverse operaţiuni de salvare. Cu alte cuvinte, un sistem de protecţie civilă bine pus la punct reprezintă de fapt un ecosistem divers ce reuneşte oameni şi instituţii şi care joacă un rol foarte important.

Adolescenții, rolurile de gen și relațiile de cuplu în Moldova

Daniela Misail-Nichitin's picture
Also available in: English
The Harmonious Family Relationships course is Moldova’s first, voluntary school-based intervention focused on the prevention of domestic violence

Un studiu recent pe un eșantion de 220 de elevi din clasele X-XII din Republica Moldova a relatat că opt din zece (atât de gen masculin, cât și feminin) erau de părerea că o femeie trebuie să știe cum să gătească și să-i placă menajul. Fiind întrebați ce și-ar dori cel mai mult de la un partener intim, au vorbit despre aspectele fizice, înfățișare. De asemenea, adolescenții au relatat că, în opinia lor, o fată care locuiește cu un partener de sex masculin înainte de căsătorie este ușuratică.

E-justiţia: Poate înregistrarea electronică a materialelor procedurale îmbunătăţi performanța instanţelor?

Georgia Harley's picture
Also available in: English


More and more courts are going digital. But does this improve judicial performance?
 
Legal literature on ‘e-justice’ seems to think so. So too does the World Development Report, ‘Digital Dividends,’ which highlights the potential for ICT to improve the transparency and quality of government service delivery.
 
As electronic court reporting is one key aspect of this trend, we want to take the opportunity to look at the pros and cons of improving judicial performance in different contexts.

5 lucruri pe care (probabil) nu le știați despre “regiunile mai puțin dezvoltate” din UE

Thomas Farole's picture
Also available in: English | Polski

Creșterea economică nu este răspândită uniform la nivelul țărilor: anumite regiuni prosperă, în timp ce altele rămân în urmă. Acest fenomen se manifestă în Uniunea Europeană (UE) la fel ca și în majoritatea celorlalte zone ale lumii, în ciuda eforturilor considerabile de susținere a convergenței în UE. Regiunile cele mai dezvoltate din Europa au, în medie, un PIB de 2,3 ori mai mare pe cap de locuitor decât echivalentele lor mai sărace. Această situație este întâlnită și în interiorul aceleiași țări. În România, de exemplu, regiunea București-Ilfov depășește orașe ca Madrid, Berlin sau Budapesta din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, însă în aceeași țară există, de asemenea, 5 regiuni care se clasifică printre cele mai sărace la nivelul întregii Uniuni Europene.

Pages