Voices from Europe & Central Asia
Syndicate content

Europe and Central Asia

România trebuie să continue să reformeze şi să performeze

Tatiana Proskuryakova's picture
Also available in: English

Când am vizitat municipiul Iaşi, în octombrie 2017, Banca Mondială tocmai începuse să-şi pregătească Diagnosticul Sistematic de Ţară (DST) – o analiză economică cuprinzătoare pe care o realizăm la fiecare 4-5 ani, care este menită să ne ajute să înţelegem mai bine atât principalele provocări cu care se confruntă o ţară, cât şi calea de urmat spre o creştere mai sustenabilă. 

Calea către o Românie mai prosperă şi mai incluzivă

Donato De Rosa's picture
Also available in: English























Dacă facem un tur al României, vom putea identifica două țări: de o parte, o țară urbană, dinamică și integrată în UE și, de cealaltă parte, o țară rurală, săracă și izolată. București este o metropolă plină de viață, cu servicii moderne înfloritoare și cu un venit pe cap de locuitor situat peste media din Uniunea Europeană.

Sărbătorim 85 de ani de Protecţie Civilă în România, pentru a mulţumi celor care salvează şi protejează vieţi, şi uşurează suferinţa

Tatiana Proskuryakova's picture
Also available in: English


România a sărbătorit recent 85 ani de protecţie civilă. În viaţa de zi cu zi, rareori ne oprim pentru a reflecta asupra rolului decisiv jucat de agențiile de protecţie civilă. Dar imediat ce se produce un dezastru, aceşti oameni dedicaţi se află în fruntea eforturilor de salvare de vieţi omeneşti, de protecţie şi de uşurare a suferinţei. Salvatorul zilei poate fi un ofițer de poliţie care coordonează operaţiunile de evacuare sau voluntari care oferă prim ajutor şi adăpost, paramedici care îngrijesc rănile, meteorologii care oferă la timp informaţii despre fenomenele meteo sau autorităţile locale care coordonează diverse operaţiuni de salvare. Cu alte cuvinte, un sistem de protecţie civilă bine pus la punct reprezintă de fapt un ecosistem divers ce reuneşte oameni şi instituţii şi care joacă un rol foarte important.

Adolescenții, rolurile de gen și relațiile de cuplu în Moldova

Daniela Misail-Nichitin's picture
Also available in: English
The Harmonious Family Relationships course is Moldova’s first, voluntary school-based intervention focused on the prevention of domestic violence

Un studiu recent pe un eșantion de 220 de elevi din clasele X-XII din Republica Moldova a relatat că opt din zece (atât de gen masculin, cât și feminin) erau de părerea că o femeie trebuie să știe cum să gătească și să-i placă menajul. Fiind întrebați ce și-ar dori cel mai mult de la un partener intim, au vorbit despre aspectele fizice, înfățișare. De asemenea, adolescenții au relatat că, în opinia lor, o fată care locuiește cu un partener de sex masculin înainte de căsătorie este ușuratică.

E-justiţia: Poate înregistrarea electronică a materialelor procedurale îmbunătăţi performanța instanţelor?

Georgia Harley's picture
Also available in: English


More and more courts are going digital. But does this improve judicial performance?
 
Legal literature on ‘e-justice’ seems to think so. So too does the World Development Report, ‘Digital Dividends,’ which highlights the potential for ICT to improve the transparency and quality of government service delivery.
 
As electronic court reporting is one key aspect of this trend, we want to take the opportunity to look at the pros and cons of improving judicial performance in different contexts.

5 lucruri pe care (probabil) nu le știați despre “regiunile mai puțin dezvoltate” din UE

Thomas Farole's picture
Also available in: English | Polski

Creșterea economică nu este răspândită uniform la nivelul țărilor: anumite regiuni prosperă, în timp ce altele rămân în urmă. Acest fenomen se manifestă în Uniunea Europeană (UE) la fel ca și în majoritatea celorlalte zone ale lumii, în ciuda eforturilor considerabile de susținere a convergenței în UE. Regiunile cele mai dezvoltate din Europa au, în medie, un PIB de 2,3 ori mai mare pe cap de locuitor decât echivalentele lor mai sărace. Această situație este întâlnită și în interiorul aceleiași țări. În România, de exemplu, regiunea București-Ilfov depășește orașe ca Madrid, Berlin sau Budapesta din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, însă în aceeași țară există, de asemenea, 5 regiuni care se clasifică printre cele mai sărace la nivelul întregii Uniuni Europene.

Veniți pentru lucru, stați pentru oraș: Atractivitatea orașelor magnet din România

Marcel Ionescu-Heroiu's picture
Also available in: English
Photo by Shutterstock.com

Rezultatele unui raport recent al Băncii Mondiale, veți avea supriza să aflați că mai mult de 15% din oamenii din România ar considera să se mute la Cluj-Napoca, cu toate că această zonă urbană funcțională (ZUF)[1] adună numai 2.3% din populația totală a țării. Cluj-Napoca nu este singurul centru urban atractiv din România – mulți oameni și-au exprimat interesul de a se muta la București (14.4%), Timișoara (11.9%), Brașov (11.5%), Sibiu (5.16%), sau Iași (4.3%).
 
Dar ce fac administrațile locale din aceste zone urbane dinamice pentru a și atrage acești oameni?
 
Răspunsul neplăcut este: nu foarte multe.

Cum putem asigura că există mai puține victime ale accidentelor rutiere în România?

Radoslaw Czapski's picture
Also available in: English | Русский


Întrebaţi orice rezident al României dacă drumurile ţării sunt sigur şi răspunsul va fi probabil unul negativ. În anul 2016, numărul accidentelor mortale pe străzile din România a ajuns la 1.913 – mai mult decât dublul numărului de accidente mortale față de media țărilor din UE-28, și anume 925. Numărul mediu de accidente rutiere soldate cu morți în România în ultimii șase ani s-a situat constant la un nivel de două ori mai mare decât media statelor UE-28, înregistrându-se în jur de 91 accidente mortale la un milion de locuitori, față de 51 în restul UE.
 
Un aspect îngrijorător este acela că numărul accidentelor mortale din România este în continuă creștere – ajungând la 95 de morți la un milion de locuitori în anul 2016. La tragedia umană, se adaugă prejudiciul economic enorm. În conformitate cu Master Planul General de Transport, costurile accidentelor rutiere fatale din România sunt îngrijorător de mari – fiind estimate la cel puțin 1,2 miliarde de euro (5,4 miliarde RON) pe an. 
 

Pages