Dezvoltarea metropolitană este vitală pentru dezvoltarea economică a României

|

This page in:

Dezvoltarea metropolitană este importantă pentru creşterea României. O analiză realizată de Banca Mondială pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) indică faptul că cele mai mari opt zone metropolitane ale României [1] (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din veniturile fixe ale ţării.
 
Zone metropolitane mari sunt de o importanţă vitală pentru economia oricărei ţări. Un raport întocmit de EuroStat evidenţiază faptul că zonele metropolitane din UE generează aproximativ 70% din PIB, înregistrează cele mai rapide rate de creştere a populaţiei, generează o cotă semnificativă din numărul noilor locuri de muncă create şi concentrează o cotă semnificativă de absolvenţi de învățământ terţiar.
 
Zonele metropolitane reprezintă motoarele economice ale unei ţări, iar dacă aceste motoare nu funcţionează bine, atunci nu funcţionează nici economia în integralitatea sa. Din păcate, în România, aceste motoare nu funcţionează în mod adecvat, se subliniază într-o altă analiză a Băncii Mondiale realizată pentru MDRAP. Există doar câteva municipii care dispun de un sistem de transport public metropolitan funcţional (de ex. Alba Iulia, Cluj-Napoca), puţine municipii şi-au întocmit documente de planificare spaţială pentru propriile zone metropolitane (de ex. Brăila, Brașov, Craiova) şi încă şi mai puţine municipii au reuşit să implementeze proiecte la nivel metropolitan (de ex. Constanța).
 
Care sunt unele dintre provocările cu care se confruntă zonele metropolitane din România?

Mai întâi, lipsa planificării adecvate atunci când vine vorba despre dezvoltarea metropolitană. Această lipsă poate încetini un ritm de creştere dinamic şi dezvoltarea economiei. Drumul care leagă Cluj-Napoca de suburbia Florești este cel mai aglomerat drum din România. De asemenea, este drumul unde se înregistrează cel mai mare număr de accidente rutiere. Pentru că nu există planificare metropolitană la Cluj şi pentru că Floreştiul nu deţine resursele necesare pentru a dezvolta rute de acces suplimentare către Cluj, în timpul orelor de vârf navetiştii au întârzieri chiar şi de 60 de minute, ceea ce înseamnă că petrec mai mult timp în trafic şi generează mai multă poluare.
 
În al doilea rând, lipsa unui cadru legislativ clar şi stimulentele limitate oferite de administraţia centrală, cum ar fi diverse finanţări pentru proiectele metropolitane, limitează capacitatea administraţiilor locale de a adopta o abordare integrată a dezvoltării metropolitane. Constanța este unul dintre municipiile României care se confruntă cu o nevoie acută de planificare şi dezvoltare urbană îmbunătăţite, precum şi unul dintre oraşele care a făcut paşi decisivi şi importanţi în această direcţie. Cu toate acestea, conform declaraţiilor reprezentanţilor Zonei Metropolitane Constanţa, în absenţa stimulentelor venite din partea administraţiei centrale pentru proiecte, primarii adesea preferă să se concentreze numai pe ceea ce afectează localităţile în mod nemijlocit. Acest fapt duce în mod inevitabil la o serie de probleme urbane, cum ar fi congestiile de trafic, poluarea, anumite tendinţe de dezvoltare spaţială nesustenabile, precum şi investiţii publice necoordonate.
 
În al treilea rând, creşterea economică şi investiţiile în zonele urbane dinamice au făcut astfel ca din ce în ce mai multe persoane să facă naveta sau să se mute, ceea ce necesită soluţii integrate de transport metropolitan. Harta de mai jos subliniază polarizarea creată de dezvoltarea metropolitană în zonele urbane de mărime medii şi mari din România. Zonele marcate cu roşu reprezintă reşedinţele de judeţ, iar cele cu albastru localităţile unde cel puţin 15% din forţa de muncă face naveta către reşedinţa de judeţ pentru ocuparea unui loc de muncă. Teoretic, toate reşedinţele de judeţ atrag forţă de muncă din localităţile învecinate, iar unele municipii (Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Ploiești, Sibiu, Oradea şi Arad) atrag forţă de muncă de la distanţe chiar şi mai mari. De exemplu, municipiul Constanța atrage forţă de muncă de pe întreg teritoriul județului. În fiecare dimineaţa, forţa de muncă a municipiului Constanța creşte cu 26,4% sau cu aproximativ 38.000 de persoane. Constanţa, ca municipiu dezvoltat, generează în lanţ efecte economice pozitive care se răsfrâng asupra întregului judeţ. La fel se întâmplă şi cu celelalte oraşe. În situaţia în care zonele metropolitane se extind, comunităţile învecinate înregistrează şi ele o creştere şi obţin acces la oportunităţi mai bune.




Specialiştii în urbanism ştiu că un plan bun care susţine dezvoltarea eficientă şi sustenabilă a unui oraş nu mai necesită reajustări, odată ce se demarează procesul de implementare. Odată ce o clădire a fost ridicată şi odată ce un drum a fost construit, este aproape imposibil să le mai muţi. În momentul în care zonele metropolitane nu se dezvoltă ca zone continue, ci ca localităţi individuale şi sisteme autosuficiente, atunci apare riscul unei creşteri urbane caracterizată de disfuncții şi ineficienţă.
 
Planificarea spaţială sporită are o importanţă critică pentru atragerea investitorilor şi pentru sprijinirea îmbunătăţirilor la nivelul rezultatelor de dezvoltare de la nivel urban.  Raportul de faţă al Băncii Mondiale poate fi utilizat pentru documentarea opţiunilor corecte de politici publice pentru multe municipalităţi din România. Sporirea numărului de oraşe mai sustenabile şi mai prospere este vitală pentru creşterea sustenabilă a României, iar autorităţile publice trebuie să joace un rol-cheie pentru a ajuta aceste zone să prospere.
 

1] Sunt definite ca zone care includ un municipiu, împreună cu zonele limitrofe care pot fi parcurse în cadrul unei deplasări (cu autovehiculul) de o oră de la marginea municipiului.

Authors

Marcel Ionescu-Heroiu

Senior Urban Development Specialist, The World Bank

Join the Conversation