Voices from Europe & Central Asia
Syndicate content


Што се случува ако не ја платите својата сметка? Извлечени поуки од централна и источна Европа

Georgia Harley's picture
Also available in: English

Сите ние имаме редовни сметки за плаќање за сеприсутните услуги кои ги трошиме – било да се работи за комунални услуги (вода, затоплување, електрична енергија итн.), кредитни картички, членства или отплати за автомобили.  Но, не сите ги плаќаат своите сметки.

Во целата економија овие неплатени сметки се претвораат во милиони предмети за извршување од мала вредност, кои честопати се неспорни. На економијата ѝ е потребен систем кој брзо, евтино и првично може да се справи со ваквиот долг.  Доколку системот за наплата на долгови потфрли тоа доведува до низа системски проблеми кои постепено ги задушуваат како судовите така и целата економија. 

Во неколку земји каде што работиме во Европа – главно во средна, јужна и источна Европа – судовите се заглавени со огромен број на заостанати предмети од ваков вид. Сепак, некои од нивните соседи успеале да го решат проблемот. 

Зошто луѓето не плаќаат? Зошто некои земји се подобри во оваа работа од другите?  И што може да се направи за да се подобрат системите за наплата на долговите?

What happens if you don’t pay your bill? Lessons from Central and Eastern Europe

Georgia Harley's picture
Also available in: Македонски

We all have regular bills to pay for the ubiquitous services we consume – whether they be for utilities (water, heating, electricity etc.), credit cards, memberships, or car payments.  But, not everyone pays.  

So why don’t people pay?  Why are some countries better at this than others?  And what can be done to improve systems for debt collection?

Come for the job, stay for the city: The attraction of magnet cities in Romania

Marcel Ionescu-Heroiu's picture
Also available in: Română
Photo by Shutterstock.com

When looking at the findings from a recent report, you will be struck to learn that more than 15% of people in Romania would consider moving to Cluj-Napoca. Today, however, this Functional Urban Area (FUA)* represents just 2.3% of the total population in the country. Cluj-Napoca is not alone in serving as an attractive urban destination – many people also expressed interest in moving to Bucharest (14.4%), Timișoara (11.9%), Brașov (11.5%), Sibiu (5.16%), or Iași (4.3%).

So, what, then, are the local administrations in these dynamic FUAs doing to attract these people?
The unpleasant answer is: not much, unfortunately.

Veniți pentru lucru, stați pentru oraș: Atractivitatea orașelor magnet din România

Marcel Ionescu-Heroiu's picture
Also available in: English
Photo by Shutterstock.com

Rezultatele unui raport recent al Băncii Mondiale, veți avea supriza să aflați că mai mult de 15% din oamenii din România ar considera să se mute la Cluj-Napoca, cu toate că această zonă urbană funcțională (ZUF)[1] adună numai 2.3% din populația totală a țării. Cluj-Napoca nu este singurul centru urban atractiv din România – mulți oameni și-au exprimat interesul de a se muta la București (14.4%), Timișoara (11.9%), Brașov (11.5%), Sibiu (5.16%), sau Iași (4.3%).
Dar ce fac administrațile locale din aceste zone urbane dinamice pentru a și atrage acești oameni?
Răspunsul neplăcut este: nu foarte multe.

Cum putem asigura că există mai puține victime ale accidentelor rutiere în România?

Radoslaw Czapski's picture
Also available in: English | Русский

Întrebaţi orice rezident al României dacă drumurile ţării sunt sigur şi răspunsul va fi probabil unul negativ. În anul 2016, numărul accidentelor mortale pe străzile din România a ajuns la 1.913 – mai mult decât dublul numărului de accidente mortale față de media țărilor din UE-28, și anume 925. Numărul mediu de accidente rutiere soldate cu morți în România în ultimii șase ani s-a situat constant la un nivel de două ori mai mare decât media statelor UE-28, înregistrându-se în jur de 91 accidente mortale la un milion de locuitori, față de 51 în restul UE.
Un aspect îngrijorător este acela că numărul accidentelor mortale din România este în continuă creștere – ajungând la 95 de morți la un milion de locuitori în anul 2016. La tragedia umană, se adaugă prejudiciul economic enorm. În conformitate cu Master Planul General de Transport, costurile accidentelor rutiere fatale din România sunt îngrijorător de mari – fiind estimate la cel puțin 1,2 miliarde de euro (5,4 miliarde RON) pe an. 

How can we ensure that fewer people die on Romania’s roads?

Radoslaw Czapski's picture
Also available in: Română | Русский

Ask any resident of Romania whether their roads are safe and they will answer a resounding “no”. In 2016, fatalities on Romania's road reached 1,913 - more than double the number of fatalities compared with the EU-28 average of 925. Romania’s average fatality rate over the past six years has consistently been twice higher than the EU-28 average, registering around 91 fatalities per million people, compared to 51 for the rest of the EU.
Alarmingly, Romania’s fatality rate keeps increasing - reaching 95 per million people in 2016. In addition to the human tragedy this situation represents a huge economic cost. According to the General Transport Master Plan, costs of fatal road crashes in Romania are alarmingly high - estimated to be at least 1.2 billion euro (5.4 billion RON) per year.

Why we need to talk about Roma inclusion

Ede Ijjasz-Vasquez's picture

The Roma are Europe’s largest ethnic minority group, and arguably the most discriminated-against one. Despite efforts to promote Roma inclusion over the last decades—including from the European Union institutions, governments, development organizations, and civil society organizations—a large share of the Roma remain poor, and have inadequate access to basic services.

The economic benefits of LGBTI inclusion

Georgia Harley's picture
Civil Rights Defenders/Photo: Vesna Lalic
Civil Rights Defenders/Photo: Vesna Lalic
Discrimination against lesbian, gay, bisexual, transgender and intersex (LGBTI) people is an all too familiar story. Members of this community are frequent targets of violence and other human rights abuses, and often face prejudice and hardship at work, in their communities, and at home.

Action is needed to address these problems and ensure that everyone – regardless of race, gender, age, sexual orientation, or gender identity - has an equal chance to live a healthy and prosperous life
This is not only the right thing to do, it also makes economic sense: a growing body of evidence indicates that discrimination against LGBTI people has a negative economic impact on society.

Turning Romania’s secondary cities into engines of growth

Marius Cristea's picture
Also available in: Română

On March 10, a World Bank team of urban specialists will visit Alexandru Ioan Cuza University in Iasi to engage academics, students, local authorities and stakeholders in discussing the role of secondary cities in supporting sustainable growth and improved economic opportunities in Romania.
Strengthening Romania’s secondary cities is vital to supporting the country’s efforts in converging faster with the EU and generating sustainable, long-term growth. In turn, rapid growth comes with a set of challenges that cannot be tackled by local authorities alone.

Transformarea oraşelor mari din România în motoare ale creşterii economice

Marius Cristea's picture
Also available in: English

În data de 10 martie, o echipă de specialişti în urbanism a Băncii Mondiale va vizita Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi pentru a implica persoane din mediul universitar, studenţi, autorităţi locale şi factori interesaţi într-o discuţie privind rolul oraşelor mari în sprijinirea unei creşteri sustenabile şi a unor oportunităţi economice mai bune în România. 
România este un caz reprezentativ pentru discutarea acestei problematici. România, în timpul comunismului, a fost un stat cu un nivel ridicat de centralizare, însă la ora actuală 75% din exporturile sale merg spre ţări ale Uniunii Europene, în comparaţie cu 10% în anii 90, iar „partea leului“ din această creştere este generată în zonele urbane