Voices from Europe & Central Asia
Syndicate content

Așteptăm să se topească zăpada în Moldova

Anna Akhalkatsi's picture
Also available in: English | Русский
In Moldova, waiting for the snow to melt
Este o dimineață rece de iarnă, iar prin fereastra biroului pot vedea orașul afară. Pare alb-negru. Alb din cauza clădirilor din calcar – obținut din vechile mine, înlocuite acum de beciurile de vin. Negru din cauza copacilor și a umbrelor lor pe străzile, parcurile și scuarurile acoperite cu zăpadă. Dar asta este doar imaginea din fereastra mea.

Orașul este Chișinău, capitala Moldovei, și a devenit noua mea casă de mai bine de șase luni.

“Nimic nu este doar negru sau alb în Moldova,” mi-a spus un prieten când am ajuns prima dată aici. Acum încep să înțeleg ce a avut în vedere.

“Aceasta este cea mai săracă țară din Europa.” Anume așa se spune. Însă oriunde m-aș duce, văd și o altă latură a Moldovei – tăria oamenilor, patrimoniul cultural bogat, căldura și ospitalitatea.

“Tinerii părăsesc Moldova. Nu mai rămâne nimeni.” Cu toate acestea, îmi amintesc studenții, pe care i-am cunoscut recent la două universități din Moldova. Erau atât de entuziasmați și m-au impresionat cu talentul, curiozitatea și dorința lor aprigă de a vedea Moldova transformată într-o țară prosperă.

“Copiii din Moldova nu dispun de acces la educație de calitate.” Totuși, cum am putea să nu ne mândrim cu contribuția noastră, prin care am făcut gimnaziul din localitatea Filipeni, de rând cu alte 20 de școli, accesibil pentru sute de copii cu nevoi speciale?   

“Moldova este extrem de vulnerabilă la șocurile climatice, dar nu se face prea mult pentru a consolida rezistență țării.” Cu toate acestea, Centrul de Comandă pentru Situații de Urgență, care a funcționat timp de 18 luni, a fost esențial pentru a contribui la coordonarea eforturilor de răspuns la mai multe evenimente meteorologice severe recente.

“Creșterea economică în Moldova depinde de remiteri. Afacerile se închid sau se mută în țări vecine.” Totuși, trei din patru companii private, pe care le-am vizitat recent, sunt gestionate de moldoveni care au câștigat bani peste hotarele țării, au revenit acasă pentru a-și lansa afacerile și angajează acum oameni din comunitățile lor și produc mărfuri exportate în alte țări.

Sunt de acord că Moldova nu este neagră sau albă. Într-adevăr, cred că este luminoasă și colorată – la fel de colorată ca peisajele pictorilor locali, precum Gavriliță, Tărnă și Leu. La fel de plină de viață ca muzica tradițională interpretată de orchestra Lăutarii. La fel de frapantă ca și naiul lui Constantin Moscovici, care vă întâmpină la sosirea în aeroportul Chișinău. La fel de savuroasă ca sarmalele pregătite de colegii mei pentru Târgul de Crăciun. Și la fel de sofisticată ca vinul celebru din Moldova.

Poate Moldova să ofere cetățenilor săi un viitor mult mai luminos? Da, desigur, dar nu și fără acțiune. Nu fără pași mai îndrăzneți întreprinși de autorități pentru combaterea corupției și reformarea sectorului justiției. Nu fără aplicarea legilor care ar trebui să fie implementate, dincolo decât să arate bine pe hârtie. Nu fără sisteme de învățământ și piața forței de muncă care ar oferi moldovenilor competențele relevante pentru obținerea unor de locuri de muncă bune. Nu fără asistență medicală mai bună. Și nu fără acces sporit la servicii de calitate pentru toți cetățenii.
 
Aș putea continua. Sunt multe de făcut și nu va fi ușor. Va fi nevoie de mult curaj, dăruire și muncă grea – ca să nu mai vorbim de compromisuri. Dar este posibil și partenerii Moldovei, precum Banca Mondială, sunt pregătiți și dispuși să ajute.

Chiar aștept cu nerăbdare sorirea primăverii! Mă voi plimba în parcul central pentru a vedea cei 25 de copaci plantați de echipa noastră în noiembrie pentru a sărbători 25 de ani de parteneriat dintre Moldova și Grupul Banca Mondială.

În această zi de iarnă zăpada mai acoperă copacii și orașul pare negru și alb. Dar zăpada se topește repede în Moldova...

Add new comment