Prin creșterea incluziunii economice a femeilor cu ajutorul economiei de îngrijire, investim în viitorul Moldovei

Moldova a făcut pași mari în creșterea economică și reducerea sărăciei începând cu anul 2000. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 3% la 15% din media UE în perioada 2000-2021, iar rata sărăciei a scăzut de la 90% la sub 15%. 

Cu toate acestea, Moldova rămâne printre cele mai sărace țări din Europa. Pandemia de COVID-19, criza energetică, secetele severe și criza refugiaților cauzată de invazia rusă a Ucrainei au expus puternic vulnerabilitățile modelului de creștere al Moldovei la șocuri și limitele modelului economic actual, care se bazează pe remitențe și creșterea consumului.

Politicile și programele care creează un mediu favorabil pentru un model de creștere determinat de ocuparea forței de muncă interne într-un sector privat productiv și competitiv ar putea crește veniturile la nivelurile medii ale UE într-o generație.

Moldova are una dintre cele mai scăzute rate de aderare a femeilor la forța de muncă din regiune   

Aducerea mai multor femei în forța de muncă din Moldova va fi o parte esențială a relansării productivității economice. Mult mai multe femei decât bărbați sunt înscrise în învățământul terțiar (76% față de 53% în 2022), dar ratele de participare a femeilor la forța de muncă (LFP) și de ocupare a forței de muncă rămân în mod constant în urma ratelor masculine. Deși LFP pentru femei a fost aproape de cea a bărbaților în 2005, de atunci a scăzut la mai puțin de 40% – o diferență de gen de 10 puncte procentuale (Figura 1). Rata șomajului în rândul femeilor din Moldova este cea mai ridicată din Europa de Est.   

Figura 1. Participarea forței de muncă în Moldova, vârsta 15+, pe sex și an (estimări modelate OIM)

Notă: Linia de sus reprezintă rata de participare a forței de muncă masculine, iar linia de jos cu cercuri goale reprezintă rata de participare a forței de muncă feminine.

Femeile tinere, în special, se confruntă cu excluderea de pe piețele muncii: două treimi (65,4%) dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt nici angajați, nici educați, nici formați, sunt femei. Femeile reprezintă doar o treime din antreprenorii din Moldova și mai puțin de 18% din managerii de top din firmele din sectorul privat. Creșterea nivelului de ocupare a femeilor la cel al bărbaților ar putea crește PIB-ul pe cap de locuitor cu o medie de 20% pe termen lung.

Excluderea femeilor din forța de muncă este determinată de normele de gen, responsabilitățile casnice

Principalul motiv pentru diferențele de gen în rezultatele economice este ponderea inegală a responsabilităților de îngrijire a copiilor și a altor responsabilități casnice pe care femeile continuă să le poarte în Moldova, cu puține opțiuni pentru servicii de îngrijire accesibile și de calitate. Normele sociale tradiționale descurajează femeile să aspire la cariere care persistă după căsătorie și naștere și să se înscrie în domenii de studiu – cum ar fi știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) – asociate cu locuri de muncă mai bine plătite în sectoarele de creștere economică. Responsabilitățile de îngrijire împiedică, de asemenea, femeile antreprenor să dezvolte afaceri profitabile; Ele lucrează în medie cu opt ore mai puțin pe săptămână decât bărbații antreprenori. 

Facilitarea egalității de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă

Excluziunea economică a femeilor persistă, în ciuda faptului că Moldova a adoptat aproape toate legile posibile pentru a sprijini femeile la locul de muncă, cea mai recentă fiind introducerea în 2023 a sancțiunilor penale pentru hărțuirea sexuală la locul de muncă. Dar realitatea nu ține pasul cu aceste legi, și persistă diferențe mari de gen.

Din fericire, egalitatea de gen are mulți susținători în guvernare, precum și în societatea civilă din Moldova, iar acest lucru se reflectă din ce în ce mai mult în programele legate de ocuparea forței de muncă. În cadrul Proiectului de investiții în guvernanță, creștere și reziliență în agricultură al Băncii Mondiale, Ministerul Agriculturii aspiră să accelereze investițiile în abilitarea economică a femeilor și în agricultura inteligentă din punct de vedere climatic. Recunoscând necesitatea de a implementa agricultura de conservare pentru a face față secetei și altor șocuri climatice, proiectul își propune să atingă o pondere de minimum 30% a femeilor printre beneficiarii de granturi pentru gestionarea durabilă a terenurilor. Cu toate acestea, lipsa opțiunilor de îngrijire a copiilor în zonele rurale poate pune în pericol acest obiectiv.

Proiectul de competitivitate a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii (IMM-uri) din Moldova abordează inegalitățile de gen în accesul la finanțare și afacerile de export prin oferirea de asistență tehnică firmelor deținute și gestionate de femei pentru a exporta bunuri și servicii. Se asigură că primesc cel puțin 30% din garanțiile de credit și cel puțin 36% din granturile de potrivire. 

Stimularea economiei îngrijirii

Pentru a profita de astfel de oportunități, femeile care lucrează trebuie să aibă suficient timp și să fie libere de responsabilitățile casnice. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care deține mandatul pentru actuala strategie de gen a Moldovei, depune eforturi pentru a testa modele de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, inclusiv instruirea femeilor pentru a oferi servicii de bone.

Aceste programe, totuși, sunt foarte subfinanțate și necesită sprijin financiar și cunoștințe tehnice din partea instituțiilor financiare internaționale și a partenerilor de dezvoltare. Recent, Proiectul de îmbunătățire a calității educației din Moldova a obținut un grant de 5 milioane de dolari pentru a ajuta Ministerul Educației să sprijine îngrijirea copiilor, cu o atenție deosebită pentru copiii vulnerabili, inclusiv copiii refugiați din Ucraina. Acest lucru va ajuta familiile cu copii peste trei ani, dar acoperirea trebuie extinsă și trebuie făcut mult mai mult pentru a sprijini familiile cu copii sub trei ani.

Creșterea investițiilor în dezvoltarea unei economii de îngrijire de calitate va ajuta Moldova să-și stimuleze piața internă a muncii și să-și sporească perspectivele pe termen scurt și lung de creștere economică durabilă.