Veniți pentru lucru, stați pentru oraș: Atractivitatea orașelor magnet din România

Analizând rezultatele unui raport recent al Băncii Mondiale, veți avea supriza să aflați că mai mult de 15% din oamenii din România ar considera să se mute la Cluj-Napoca, cu toate că această zonă urbană funcțională (ZUF)[1] adună numai 2.3% din populația totală a țării. Cluj-Napoca nu este singurul centru urban atractiv din România – mulți oameni și-au exprimat interesul de a se muta la București (14.4%), Timișoara (11.9%), Brașov (11.5%), Sibiu (5.16%), sau Iași (4.3%).
 
Dar ce fac administrațile locale din aceste zone urbane dinamice pentru a și atrage acești oameni?
 
Răspunsul neplăcut este: nu foarte multe.
 
Din păcate, nici guvernul central nu face prea multe. Deși orașele sunt critice pentru performanța economiei românești, nu există nici o politică publică clară în domeniul dezvoltării urbane. Mai mult, nu există nici un program dedicat de dezvoltare al infrastructurii urbane / metorpolitane cu finanțare de la bugetul de stat.
 
Dacă dezvoltarea urbană nu va deveni o prioritate pentru guvernul național, este posibil ca multe oportunități de dezvoltare să fie ratate în anii următori.

Un lucru pe care majoritatea românilor nu îl știu este faptul că 90% din veniturile firmelor din România sunt generate în zonele urbane funcționale ale Bucureștiului și ale celor 40 reședințe de județ (vedeți în harta de mai jos teritoriul acoperit de aceste ZUF-uri). Ca atare, dacă aceste ZUF-uri nu funcționează bine, nici economia României nu va funcționa bine.
 
Din păcate, aceste ZUF-uri nu funcționează bine.
 

 
Chiar dacă  principalele zone unde populația a crescut în ultimii ani sunt zonele suburbane și peri-urbane ale acestor ZUF-uri, au existat foarte puține eforturi în direcția planificării spațiale metropolitane, pentru a permite o atragere mai rapidă și mai eficientă a oamenilor și a investiților. Puține eforturi au fost intreprinse pentru a atrage mai multe investiții și firme private prin intermediul unui management urban mai bun. Puțini pași au fost luați în direcția dezvoltării infrastructurii metropolitane sau a sistemelor de transport public metropolitan – acțiuni ce ar fi permis un influx mai mare de investiții și o mobilitate mai bună pentru oameni, bunuri și servicii. Aproape nimic nu a fost făcut pentru a permite piețelor funciare și imobiliare să funcționeze mai eficient și eficace. 

Chiar dacă 32.5% din locuințele construite între 1990 și 2015 în România au fost construite în zonele suburbane și peri-urbane ale acestor ZUF-uri, nu au existat multe inițiative de a dezvolta infrastructură metropolitană sau sisteme de transport public metropolitan care să permită o bună mobilitate a oamenilor în cadrul ZUF-ului. Chiar dacă 20% din veniturile firmelor din România sunt generate în zonele suburbane și peri-urbane ale acestor ZUF-uri, nu există multe inițiative de dezvoltare integrată a unei infrastructuri de business metropolitană.

Continuarea creșterii economice în același registru va avea în mod inerent și repercusiuni negative.
 
România are șansa de a permite mai multor oameni să iasă din sărăcie și poate asigura un standard de viață mai bun și un mai mare acces la oportunități pentru toți românii. Creștere economică, la un nivel de 5.6% în primele trei luni ale anului 2017, este cea mai mare rată a creșterii economice în Uniunea Europeană. Îmbunătățirea performanței economice și atractivitatea zonelor urbane din țară este cheie pentru creșterea sustenabilă pe termen lung – dar aceasta necesită un efort comun al administrațiilor locale și naționale, în domenii precum dezvoltarea metropolitană, adâncirea procesului de descentralizare și cooperarea între diferiți actori instituționali.
 
Mai mult firme și mai multe locuri de muncă pot atrage oameni în zonele urbane din România; un management urban mai bun și o mai bună coordonare a investiților la nivel metorpolitan pot crea condițile pentru ca acești oameni să și stea.
 
Pentru a afla mai mult despre povestea orașelor din România, puteți să accesați raportul “Orașe Magnet”, în Română și Engleză.