Cum pot consolida orașele din România capacitatea de implementare pentru a obține un impact de dezvoltare mai mare?

Performanța noilor State Membre ale Uniunii Europene (UE) în ceea ce privește atingerea unui impact de dezvoltare mai ridicat și o convergență mai rapidă reprezintă o preocupare cheie la nivelul UE. Fondurile UE pot contribui la modernizarea infrastructurii și administrației publice, și este estimat faptul că acestea au un impact pozitiv net asupra economiei. Un  raport al Băncii Mondiale, elaborat pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, evidențiază faptul că pentru fiecare euro investit în proiectele de infrastructură publică din România, o sumă suplimentară de 2,04 euro este generată de către economie - un impact relativ mare.
 
Nivelul de absorbție al României lasă de dorit. Cu excepția Croației, România a înregistrat cel mai scăzut nivel de absorbție la nivelul Uniunii Europene, comparativ cu celelalte state membre.
 
O parte dintre principalele motive pentru această performanță redusă includ un sistem de achiziții publice greoi și ineficient, lipsa accesului la finanțare și expertiză și procedurile de aplicare lungi, precum și provocări în ceea ce privește capacitatea de a implementa proiecte.
 
Deși România are una dintre cele mai mari rate de a trece procesele de achiziții prin etapa de contractare la nivelul Statelor Membre UE - ceea ce înseamnă că a avut performanțe relativ bune în ceea ce privește aplicarea, evaluarea și selectarea proiectului - performanța ulterior semnării contractului rămâne în continuare redusă. Având o rată de absorbție de 73% (semnificativ mai scăzută decât rata de contractare actuală de 116%), România nu beneficiază de toate avantajele oferite de către fondurile UE ce sprijină dezvoltarea și o convergență mai rapidă.
 
Subiectul de consolidare a capacității administrației locale pentru a absorbi fonduri UE a reprezentat unul dintre principalele aspecte discutate în cadrul recentei Conferințe privind Dezvoltarea Urbană „My City in Our Europe”, găzduită de către DG Regio și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Evenimentul a reunit reprezentanți din cadrul Comisiei Europene, Guvernului Român și alte State Membre ale UE pentru a discuta posibilele abordări pentru o mai bună absorbție a Fondurilor UE în actuala Perioadă de Programare 2014-2020.
 
Ce poate fi făcut pentru a inversa această tendință?
 
În primul rând, orașele reprezintă un element cheie pentru dezvoltarea României. Există oportunități pentru ca orașele să aibă performanțe mai bune în ceea ce privește absorbția de fonduri UE și o implementare mai eficientă a strategiilor integrate de dezvoltare urbană. Un  raport al Băncii Mondiale, elaborat pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, evidențiază faptul că orașul București și cei șapte poli de creștere ai țării Brașov, Cluj-Napoca, Craiova, Constanța, Iași, Ploiești și Timișoara (inclusiv comunitățile limitrofe aflate la o distanță de mai puțin de o oră mers cu mașina) reprezintă aproximativ 75% din veniturile ferme ale României. În cazul în care aceste zone urbane nu funcționează bine, nici economie nu va funcționa. Și, desigur, pentru ca aceste zone urbane funcționale să devină mai eficiente, sunt necesare investiții cheie în infrastructura publică.
 
În al doilea rând, pentru a deveni mai bune în ceea ce privește absorbția de fonduri UE și implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii cheie, este necesar ca administrațiile locale - în mod special cele mai dezvoltate și dinamice - să consolideze capacitatea de implementare a proiectelor. Acest lucru necesită existența unor Unități de Implementare Proiecte (UIP-uri) puternice, pentru a putea sprijini administrațiile locale în ceea ce privește designul, implementarea și monitorizarea proiectului. Sunt necesare o conducere locală puternică și expertiză corespunzătoare, precum și un număr suficient de manageri de proiect calificați, iar cercetarea realizată de către Banca Mondială pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice recomandă să existe cel puțin un manager de proiect pentru fiecare 10 milioane EUR administrate.
 
O serie de modele UIP pot fi implementate, inclusiv:
·         parteneriate strategice ca în cazul orașului Sibiu și GtZ;
·         sub-contractare către societățile private, utilizată în Cluj-Napoca, Ploiești și Slatina;
·         utilizarea personalului UIP, ca în cazul majorității comunităților; sau
·         Unități de servicii publice cu personal contractual, ca în cazul orașului Alba Iulia.
 
Deși fiecare model UIP are puncte forte și puncte slabe, exemplul orașului Alba Iulia se distinge. Orașul a implementat o arhitectură instituțională care l-a ajutat să devină reședință de județ având cea mai mare absorbție de fonduri UE în România. Alba Iulia a absorbit de trei ori mai multe fonduri UE per cap de locuitor decât majoritatea municipiilor din România.
 
În al treilea rând, orașele pot utiliza cercetarea Băncii Mondiale pentru a estima resursele umane necesare pentru implementarea proiectelor de investiții publice pe baza executării bugetului operațional. Fiecare localitate din România deține în momentul de față un instrument care permite prioritizarea proiectelor în Perioada de Programare 2014-2023 și cum să se determine modul în care sunt necesare multe persoane pentru a asigura implementarea pachetului prioritar de proiecte.
 
De exemplu, orașul Ploiești are un buget operațional de 271 de milioane EUR pentru perioada 2014-2023. Acest lucru înseamnă ca ar avea nevoie de aproximativ 27 de manageri de proiect în următorii ani. Totuși, Unitatea de Implementare a Proiectului deține doar 10 poziții, și doar o parte dintre acestea sunt ocupate.
 
Pentru administrațiile locale mai mici cu resurse limitate, bugetele operaționale pot contribui la identificarea valorii optime în ceea ce privește investițiile publice. Atracția fondurilor UE face ca multe administrații să cheltuie mai mult și să dezvolte o infrastructură pe care ulterior acestea nu au capacitatea să o opereze sau să o întrețină. Drept urmare bugetele operaționale devin un element cheie de prioritizare. Pentru orașele mari și dinamice, bugetele operaționale pot încuraja o viziune mai curajoasă și un program de investiții mai vast. Analiza execuțiilor bugetare pentru orașele mari din România indică faptul că majoritatea dintre acestea au avut cheltuieli mai reduse în ceea ce privește infrastructura în ultimii ani.
 
O absorbție mai bună a fondurilor UE nu este un scop în sine. Totuși, o orientare către o absorbție mai bună poate contribui la accelerarea modernizării infrastructurii publice din România, poate îmbunătății calitatea vieții oamenilor și atractivitatea țării pentru investitori. Toate acestea sunt ingrediente cheie pentru o economie și o societate moderne și ar trebui să fie urmărite în mod strategic de către toate administrațiile publice locale din România.