De la activitate seismică la activitate civică - valorificarea societății civile pentru îmbunătățirea rezilienței din București

„Cutremurul va veni fără niciun avertisment. Pisicile și câinii nu se vor agita. Izvoarele nu vor bolborosi. Nici calculele celor câtorva pasionați care cred că îl pot prevedea nu vor arăta că se apropie."

Un citat dintr-un roman al lui Stephen King? Nu chiar. Aceasta este de fapt introducerea captivantă a unui articol din 2017, intitulat Cutremur în orașul vulnerabil, scris de Georgiana Ilie pentru a comemora 40 de ani de la tragicul cutremur din 1977 din Vrancea, România. În articol, Georgiana prezintă un scenariu fictiv, post-cutremur, pentru a ne aminti de riscul iminent sub care se află orașul în care locuiesc și eu, București. Al șaselea oraș ca mărime din Uniunea Europeană, capitala României genera 24% din PIB-ul țării în 2017, fiind de asemenea și capitala europeană cea mai expusă la riscuri seismice.

După ce am citit acest articol devenit viral, am decis să o contactez pe Georgiana pentru a afla mai multe despre vulnerabilitatea Bucureștiului.

Coincidența a făcut ca întâlnirea noastră în data de 13 octombrie 2017 să aibă loc cu ocazia Zilei Internaționale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor. În același timp aveau loc consultări între Banca Mondială și Guvernul României pentru pregătirea programului de Management al Riscurilor de Dezastre (MRD) ca parte a noului Cadru de parteneriat pentru țară al Băncii Mondiale.

În timp ce susținerea pentru managementul riscurilor de dezastre și pentru îmbunătățirea rezistenței la schimbările climatice era în creștere, am considerat oportun sprijinul Fondului Global pentru Reducerea Dezastrelor și Redresare (FGRDR) pentru a începe colaborarea cu diferite grupuri de voluntari și organizații care aveau ca punct de interes aceste probleme. Pe măsură ce am descoperit din ce în ce mai multe inițiative, inclusiv unele care au apărut ca urmare al articolului Georgianei Ilie, dorința mea de a intra in contact cu oamenii, de a le asculta poveștile și de a le înțelege misiunile s-a intensificat.

La început l-am cunoscut pe Matei Sumbasacu, un inginer care desființează mituri despre cutremure si care a fondat ReRise, o organizație dedicată reducerii riscului dezastrelor. El este și cel care m-a introdus comunității sale de organizații non guvernamentale. După ce am cunoscut mai mulți oameni dedicați cărora le pasă de vulnerabilitatea seismică a orașului București și de persoanele care ar putea fi afectate, am contactat Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) din România. În februarie 2018, am invitat acest grup divers de oameni cu o viziunea comună să colaboreze în a dezvolta soluții scalabile, creând astfel platforma pentru Comunitatea Română de Management al Riscurilor de Dezastre.

Această nouă comunitate este formată din diverși lideri si oameni talentați, inclusiv MkBT, care a dezvoltat proiectul Alert; de Fundația Comunitară București, care a lansat „Bucureștiul pregătit” sau de Civic Tech, care a dezvoltat platforma „Fii pregătit” pentru Departamentul de Situații de Urgență. Există și multe alte inițiative care îi includ pe cei de la Clubul Câinilor Utilitari, Crucea Roșie România, Fundația SMURD, Observatorul Român de Sănătate, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Asociația Voluntarilor Salvatori 4X4 sau ARCEN, care, împreună cu ReRise, au lansat „Antiseismic District”, un program destinat comunității, cu scopul de a transforma unul dintre cele mai vulnerabile cartiere istorice ale Bucureștiului din punct de vedere seismic într-o comunitate informată și pregătită pentru cutremurele viitoare.

Pregătirea pentru dezastre este o responsabilitate colectivă. Este cu adevărat admirabil faptul că membrii acestei comunități nu așteaptă ca un dezastru să aibă loc pentru a iniția activități pentru  reziliență. Membrii comunității sunt, de asemenea, dornici să învețe de la alte organizații similare. De exemplu, Olivia Vereha de la Code for Romania, a preluat din Mexic cele mai bune practici în ceea ce privește soluțiile tehnice pentru dezvoltarea unui ecosistem de aplicații de tip sursă deschisă („open-source”) pentru a stimula gradul de conștientizare și pregătire a surselor publice și eforturile de ajutorare la nivel național.

Sunt încântată să prezint o parte dintre aceste inițiative în cadrul conferinței Understanding Risk Europe, care se va desfășura la București în perioada 27-29 noiembrie 2019. O sesiune dedicată implicării comunitare va evidenția diverse proiecte și instrumente pentru pregătirea aflată în responsabilitatea comunității, inclusiv cele dezvoltate de Daniel Homsey, de la Neighborhood Empowerment Network (NEN), și ale Alinei Kasprovschi, de la Fundația Comunitară București. Participanții vor putea, de asemenea, să testeze aplicația de Management resurse și voluntari DSU, dezvoltată de Code for Romania, împreună cu alte aplicații utile în cazul dezastrelor, prezentate în Zona de Tehnologie.

La doi ani de la înființare, Comunitatea Română a Managementului Riscurilor de Dezastre continuă să formeze parteneriate și prietenii care pot consolida viitorul României. Această comunitate a fost consultată chiar și pentru pregătirea proiectelor de investiții pentru reducerea riscurilor, finanțate de Banca Mondială, și a consolidat sinergii prin intermediul unor noi parteneriate cu DSU.

Sper că această comunitate va continua să se dezvolte în viitor, începând cu elaborarea unui plan comun de acțiune la nivel local. De asemenea, anticipez o colaborare mai puternică cu autoritățile locale. Cred că Understanding Risk Europe oferă platforma necesară pentru împărtășirea cunoștințelor, explorarea ideilor noi și identificarea unor parteneriate creative. Având în vedere cuvintele Georgianei Ilie, împreună, putem contribui la transformarea Bucureștiul dintr-un oraș vulnerabil într-o comunitate rezilientă, dovedind că acolo unde există voință, avem posibilitatea de a trece de la activitatea seismică la un mediu mai sigur prin activitate civică și prin unirea eforturilor noastre cu cele guvernamentale și non-guvernamentale, pentru a ne pregăti și proteja în fața următorului dezastru natural.