E-justiţia: Poate înregistrarea electronică a materialelor procedurale îmbunătăţi performanța instanţelor?

Din ce în ce mai multe instanţe şi-au informatizat activitatea. Dar oare a îmbunătăţit această evoluţie performanța judiciară?
 
Literatura din domeniul „e-justiţiei“ aşa consideră. La fel consideră şi „Raportul privind Dezvoltarea Globală ( World Development Report) Dividende Digitale”, care subliniază potenţialul domeniului tehnologiei informației și telecomunicațiilor (TIC) de îmbunătăţire a transparenței şi a calităţii modului de asigurare a serviciilor de către instituţiile publice.
 
În condiţiile în care informatizarea materialelor procedurale constituie un aspect al acestei tendinţe, dorim să profităm de această oportunitate pentru a cerceta argumentele pro şi contra ale îmbunătăţirii performanței judiciare, în diverse contexte.
 
Ce reprezintă înregistrarea electronică?
 
Metodele de înregistrare variază de la transcrierea asistată de computer la sistemele audio digitale şi la înregistrările audio-video (A/V). Metodele diferă de la un stat la altul.
 
România, de exemplu, a introdus recent înregistrarea audio în toate instanţele, cu ajutorul Băncii Mondiale. Un raport recent privind finalizarea procesului de implementare a proiectului ( Implementation Completion Report) a constatat că această măsură a contribuit la sporirea gradului de eficienţă şi responsabilizare a sistemului judiciar din România. Inspecţia Judiciară utilizează şi ea aceste înregistrări pentru a verifica comportamentul judecătorilor şi le-a valorificat deja într-o serie de cazuri de corupție şi abuzuri în serviciu. Anterior, notiţele luate de mână constituiau sarcina grefierilor de şedinţă, însă acestea nu puteau servi drept un exemplu sub aspect de responsabilizare în practica judiciară. Aceste înregistrări sunt disponibile justiţiabililor în termen de 24 ore de la solicitare şi sunt foarte apreciate ca instrument practic. La ora actuală, sute de astfel de înregistrări sunt solicitate zilnic.
 
Atât înregistrările audio, cât şi cele video, ale discuţiilor din sala de judecată sunt disponibile şi în Croația, însă trebuie să fie incluse în practica judiciară de zi cu zi. Au fost instalate sisteme de înregistrare audio în 90 de săli de judecată. Justiţiabilii pot solicita înregistrările, sub rezerva acordării avizului de către preşedintele instanţei în acest sens. Înregistrarea audio-video este mai degrabă utilizată pentru audierile realizate în dosarele penale şi este adesea utilizată pentru audierea în sisteme videoconferinţă a unor martori vulnerabili, precum şi în cadrul audierilor publice ale Curţii Supreme. Pentru toate celelalte tipuri de speţe, utilizatorii s-au plâns că transcrierea nu este suficient de rapidă pentru nevoile lor.
 
În Asia, în instanţele din Malaezia, discuţiile din instanţă sunt înregistrate în format audio-video, ceea ce face posibilă transcrierea automată. În ţara vecină, Curtea Supremă din Singapore utilizează transcrierea digitală pentru a realiza înregistrări audio, care apoi sunt transcrise în timp real. Aceste înregistrări pot fi sincronizate cu notiţele luate de judecători în timpul audierilor, astfel încât judecătorul poate reasculta audierea, consultându-şi în acelaşi timp şi notiţele proprii. Solicitanţii plătesc furnizorului de servicii o taxă pentru serviciile de transcriere.
 
În Kenya, Africa, este în curs de implementare un proiect-pilot pentru înregistrarea audio-video a discuţiilor din sala de judecată. Anterior, notiţele judecătorului constituiau singura înregistrare a celor petrecute în sala de judecată, prin urmare este de notorietate faptul că judecătorii din Kenya scriu foarte mult de mână, ceea ce îi împiedica să se implice activ în activitatea din sala de judecată şi să asculte părţile. Grefierii au mărturisit că se străduiesc să descifreze notiţele, iar criticii susţin că acest sistem este vulnerabil în faţa actelor de corupție.
 
Avantajele înregistrării electronice
 
Iată unele dintre posibilele avantaje ale sistemelor de înregistrare electronică:
 
Constituie un factor civilizator: monitorizarea sălii de judecată încurajează un comportament mai civilizat care, la rândul său, poate îmbunătăţi atitudinea generală, normele de comportament, experienţa justiţiabililor, precum şi satisfacţia acestora faţă de procedurile judiciare.
 
Eficiență sporită: transcrierile în timp real permit judecătorilor şi avocaţilor să vadă ceea ce se transcrie şi să-şi ia notiţe pe măsură ce se derulează transcrierea, putând astfel să revadă o declaraţie şi să marcheze anumite pasaje pentru a le consulta ulterior, în acest fel economisind timp şi bani pentru instanţă, avocaţi şi justiţiabili. În acest fel, părţile şi personalul instanţei se pot concentra pe şedinţă, mai degrabă decât pe notiţe.
 
Îmbunătăţirea transparenței şi a gradului de responsabilizare: înregistrările computerizate pot oferi cetăţenilor certitudinea că procedurile din instanţă sunt legitime şi că există dovezi pentru remedierea unor eventuale nereguli. Curţile de Apel pot utiliza aceste înregistrări pentru a analiza actele de procedură din instanţele inferioare, asigurându-se în acest fel integritatea procedurală, în special în dosarele care au în vedere indicii vizuale sau verbale.
 
Împiedicarea actelor de abuz sau corupție: deşi informatizarea actelor de procedură nu poate împiedica producerea unor infracţiuni în afara sălii de judecată (unii spun că în acest fel corupţia nu face decât să devină şi mai ascunsă), o monitorizare mai strictă poate avea un efect descurajator.
 
Îmbunătăţirea accesului la justiţie: înregistrarea materialelor procedurale poate fi utilă şi persoanelor cu deficienţă de auz în timpul judecării unui dosar, în cazul în care se face transcrierea în timp real sau amplificarea audio, în acest fel îmbunătăţindu-se şi calitatea serviciilor de traducere şi interpretare. Înregistrările audio-video oferă medii de lucru mai prietenoase pentru preluarea de depoziţii de la victime vulnerabile şi de la pârâţi, pentru că acestea pot avea loc şi în afara sălii de instanţă.
 
Dezavantajele înregistrării electronice
 
Dar evidenţele informatizate au şi ele neajunsurile lor.
 

• Sistemele automatizate pot fi greoaie, costisitoare şi pot cauza întârzieri, de vreme ce trebuie întreţinute în mod regulat, iar tehnologia uneori poate să nu fie „open source“.
   
• Nu toate tehnologiile sunt la fel. Înregistrările video costă mai mult şi necesită un spaţiu mai mare de stocare comparativ cu fişierele audio. Toate tehnologiile folosite în instanţă necesită şi personal calificat, care să le poată administra eficient, ceea ce ar implica şi apariţia unor costuri suplimentare pentru formare şi asistenţă.
   
• Tehnologia necesită mai mult timp, de exemplu analizarea unei depoziţii de cinci ore implică vizionarea unei înregistrări de cinci ore, însă numai 30 de minute sunt necesare pentru lecturarea unei transcrieri.
   
• Problemele funcţionale pot cauza adevărate dezastre, uneori fiind necesară rejudecarea unor procese.
   
• Iar modalitatea de plată pentru aceste servicii rămâne o întrebare fără răspuns: transcrierea poate fi făcută de oricine sau doar de personalul instanţei? Pot părţile  face transcrierie?

De aceea, nu toate instanţele sunt încântate de această tehnologie. În SUA, spre exemplu, unele instanţe au abandonat sistemele informatice şi au revenit la stenografie, argumentând că stenografierea este mai rapidă, mai exactă şi mai profitabilă. De asemenea, persoanele care se ocupă de stenografiere pot face ceva ce majoritatea sistemelor de înregistrare nu pot face: traducere în timp real şi copii zilnice ale transcrierilor.
 
În condiţiile în care diversele state examinează opţiunile de automatizare a acestor aspecte ale procedurilor din instanţă, toate aceste experienţe trebuie evaluate cu atenţie. Pentru ţările aflate în curs de dezvoltare, calea tehnologiei poate fi mai logică decât alocarea de timp şi bani pentru educarea unei noi generaţii de stenografi. Acest sistem poate contribui de asemenea la consolidarea încrederii cetăţenilor în justiţie.
 
Însă tehnologia constituie un factor de susţinere şi nu o soluţie în sine. Pe măsură ce sistemele judiciare adoptă tehnologia în sălile de judecată, devine obligatorie cercetarea opţiunilor optime, care pot duce la eficientizarea cheltuielilor şi care au cele mai mari şanse de a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa sistemului judiciar.