Published on Eurasian Perspectives

Inovația digitală, soluție pentru o redresare rapidă și incluzivă în România

This page in:
A man holding up a mobile phone to scan a QR code on an invoice. A man holding up a mobile phone to scan a QR code on an invoice.

Asemenea multor țări, România a fost lovită din plin de pandemia de COVID-19. Conform studiului Business Pulse al Băncii Mondiale, vânzările în sectorul privat au scăzut cu mai mult de un sfert în timpul celui de-al doilea val al pandemiei, firmele mici înregistrând pierderi duble față de companiile mari. Incongruențe persistă și în decalajul economic abrupt dintre București și zonele rurale, crescând astfel riscul unei redresări lente și inechitabile.

Aceste dinamici riscă să genereze stagnarea PIB-ului României și, totodată, să agraveze inegalitatea. Este, oare, posibil ca o singură investiție să susțină micile afaceri, să crească economiile locale și să sprijine România în eforturile sale pentru o redresare incluzivă?

Datele cercetărilor Băncii Monidale atrag atenția asupra unui potențial răspuns. Conform raportului Europa 4.0 – Adresând dilema digitală a Europei (Europe 4.0 - Addressing Europe’s Digital Dilemma), investițiile dintr-o anumită arie pot, simultan, îmbunătăți competitivitatea națională, incluziunea firmelor mici și coeziunea teritorială. Această arie se referă la tehnologiile tranzacționale.

Ce sunt acestea? Tehnologiile tranzacționale sunt inovații ce întăresc piețele, asigurând un raport mai bun între cerere și ofertă prin reducerea asimetriilor informaționale. În alte cuvinte, aceste tehnologii acționează ca un ulei asupra angrenajelor economiei - în mod special pentru firmele mici, care deseori duc lipsă de perspectivă asupra pieței sau de informații cu privire la consumatori, factori generatori de succes în cazul companiilor mai mari. Pentru România este cu atât mai important cu cât mai mult de 65% din locurile de muncă din țară sunt asigurate de firme mici.

Prin aplicații precum platformele de comerț electronic și blockchain, tehnologiile tranzacționale susțin, de asemenea, zonele rurale, permițând angajaților și întreprinderilor să prospere chiar și atunci când rămân la nivel local, păstrând și capitalul local. Cu prețuri mai mici pentru locuințe și spații de birouri, precum și bunuri și servicii mai accesibile, regiunile mai mici pot concura astfel pentru resursă umană competitivă și firme atunci când infrastructura digitală permite o piață mai plată, fără fricțiuni. Având în vedere că venitul mediu rural este de 1,5 ori mai mic decât în zonele urbane, multe căi de progres ar putea fi deblocate permițând accesul la tehnologiile tranzacționale în viitor.

Utilizarea tehnologiilor tranzacționale ajută, de asemenea, firmele mici din întreaga țară să își modernizeze modelele de afaceri pentru a stimula creșterea pe termen lung și pentru a promova rezistența la șocuri viitoare. Deși pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea unor tehnologii digitale, nu a pus bazele adecvate pentru transformările structurale ale afacerilor. Ajutând firmele să colecteze, să urmărească și să își înțeleagă mai bine datele din vânzări și clienții, inovația bazată pe tehnologii tranzacționale poate furniza informații ce ar putea ajuta România să își pregătească întreprinderile mici pentru următorul val de transformare economică.

Desigur, există și un potențial beneficiu pentru firmele care încă nu există. O privire de ansamblu asupra datelor consumatorilor ar evidenția potențiale oportunități de creștere pentru start-up-uri, în timp ce simplificarea proceselor de înregistrare sau de impozitare ar ajuta, de asemenea, la încurajarea antreprenoriatului. Îmbunătățiri se pot face, de exemplu, în cazul e-guvernării, sau guvernării digitale, așa cum o demonstrează adoptarea redusă a acestor servicii de către cetățenii români (în jur de 16% din toți utilizatorii de internet). Prin modernizarea serviciilor publice și scăderea barierelor de intrare, investițiile în tehnologia tranzacțională de bază ar putea încuraja inovații în toate ramurile economice ale României.

Astăzi, România are o oportunitate unică de a-și scala rapid infrastructura digitală și de a debloca potențialul comerțului modern. Din cele aproape 6 miliarde de euro din finanțarea Uniunii Europene dedicată special eforturilor de digitalizare prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, estimările sugerează că guvernul român a alocat deja aproape o treime tehnologiilor tranzacționale. Această tendință ar trebui să continue alături de două eforturi suplimentare, dar critice și anume:

  1. Dezvoltarea abilităților digitale de bază ale tuturor românilor: astăzi, doar 28% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au abilități digitale de bază precum trimiterea/primirea de e-mailuri, conectarea la rețelele sociale sau participarea la comerțul electronic. Cetăţenii români din mediul rural au în prezent al doilea cel mai scăzut nivel de competenţe digitale de bază din Uniunea Europeană. Un program public robust care ajută tinerii și bătrânii, precum și populațiile rurale să se pregătească mai bine pentru un viitor digital ar îmbunătăți reziliența socială și economică într-o lume aflată în continuă schimbare.
  2. Încurajarea formării digitale și manageriale a angajaților: studiile arată că firmele mai bine gestionate adoptă digitalizarea mai rapid și mai amănunțit; totuși doar 6% dintre firme au oferit angajaților instruire în domeniul TIC în timpul pandemiei de COVID-19.

Aceste datele evidențiază cum accentul pe inovare digitală, în special prin intermediul coeziunii și incluziunii tehnologiilor tranzacționale, ar ajuta România să facă față provocării sale duble de a reduce decalajul rural-urban, dezvoltând în același timp întreprinderile mici și mijlocii. Investițiile publice în infrastructura digitală critică și educația tehnologică ar pune, de asemenea, bazele pentru o redresare rapidă și rezilientă în urma pandemiei actuale și ar contribui la protejarea viitorului economiei împotriva unor șocuri similare. Revoluția tehnologică a României abia a început.


Authors

Anna Akhalkatsi

Country Manager for Romania and Hungary

Natasha Kapil

Natasha Kapil, Senior Private Sector Specialist

Join the Conversation

The content of this field is kept private and will not be shown publicly
Remaining characters: 1000