În unul din blog-urile precedente am vorbit despre Viorica C., proprietara unei frizerii din Chișinău și am descris cum COVID-19 i-a afectat afacerea și a influențat multe alte companii din Moldova. În toamna anului 2020, în a opta lună de pandemie, am revenit la Viorica și am vizitat și alte companii incluse în Sondajul Întreprinderilor realizat de Banca Mondială în 2019 pentru a determina cum sectorul privat din Moldova se adaptează la noul normal – în contextul creșterii de șase ori a numărului de cazuri noi de coronavirus și unei din cele mai grave secete din ultimele două decenii.
În cea mai recentă ediție a Actualizării Economice , Banca Mondială a estimat că recesiunea din Moldova va atinge în 2020 nivelul de 7,2 procente din PIB, tinerii angajați fiind afectați cel mai grav. Din păcate și, probabil, deloc surprinzător, companiile n-au fost imune față de criza continuă în domeniul sănătății și mediului.
Deși nivelul de daune permanente aduse companiilor rămâne a fi relativ redus la suprafață, nivelul ocupării a fost puternic afectat. În medie, circa 2 procente din companiile moldovenești și-au încetat activitatea, ceea ce reprezintă jumătate din media raportată în alte 37 de țări unde s-a realizat un sondaj similar. Sectorul industrial a fost mai puțin afectat decât cel al serviciilor.
Pe de altă parte, piața forței de muncă a suferit semnificativ. Șocul inițial a rezultat în pierderea locului de muncă pentru circa 23 procente în luna mai în comparație cu nivelul înregistrat în ianuarie 2020. Deși ocuparea în sectorul privat a avut parte ulterior de o recuperare moderată, totuși în noiembrie, nivelul ocupării a rămas cu peste 10 procente sub nivelul înregistrat până la criză.
Deși la începutul crizei femeile erau expuse mai puțin riscului de a-și pierde locul de muncă, totuși recuperarea a favorizat mai mult lucrătorii-bărbați, sporind în continuare diferențele între femei și bărbați în domeniul ocupării forței de muncă. Odată cu evoluția pandemiei, nivelul ocupării în rândul femeilor s-a redus cu 19 procente în perioada ianuarie-mai 2020, în comparație cu reducerea de 25 procente înregistrată pentru nivelul ocupării în rândul bărbaților.
Chiar dacă pe parcursul crizei s-a înregistrat o dependență relativ puternică de lucrătorii de sex feminin, începutul procesului de recuperare a fost mai favorabil pentru lucrătorii de sex masculin. În perioada mai-noiembrie, nivelul net al ocupării a crescut cu circa 22.600 locuri de muncă, din care circa 19.100 pentru bărbați și doar 3.500 pentru femei.
Au fost afectate puternic și vânzările, în special cele din exporturi, micile companii suportând cea mai mare parte a dificultăților. Totuși, deși nivelul vânzărilor rămâne a fi sub nivelele înregistrate în ultimul an, impactul s-a atenuat în noiembrie în comparație cu șocul inițial din aprilie. Companiile mari se redresează mult mai rapid decât cele mai mici. Întreprinderile mai mari au înregistrat o descreștere de la an la an de 50,9 procente în aprilie, în comparația cu doar 14 procente în octombrie, pe când întreprinderile mici, cele care angajează între 5 și 20 de angajați, s-au confruntat cu o reducere de 61 și respectiv 34 procente. Procentul vânzărilor prin exporturi a înregistrat în noiembrie aproape același nivel ca și în mai 2020, rămânând cu mult sub nivelul de până la criză.
Accesul la finanțe a devenit din ce în ce mai dificil pentru sectorul privat și, din nou, țările mici – cu deficite de lichidități – se confruntă cu cela mai mari provocări. Conform datelor pentru luna noiembrie 2020, circa 20 procente din companiile care au supraviețuit au solicitat un împrumut de la izbucnirea COVID-19, și peste o treime din aceste solicitări au fost respinse. Refuzurile s-au înregistrat mai cu seamă pentru companiile mici – circa jumătate din solicitanți nu s-au calificat pentru obținerea unui credit. Cifra dată este cu mult mai mică pentru companiile mari și mijlocii, înregistrându-se o medie de 15 procente.
Mai mult ca atât, deși companiile mici și cele mijlocii s-au confruntat cu astfel de constrângeri și până la criză, respingerea cererilor de împrumut pentru companiile mari a sporit semnificativ pe parcursul pandemiei. Circa jumătate din companiile care n-au depus o cerere pentru obținerea unui credit au menționat că n-aveau nevoie de împrumuturi.
Într-un final, diferențele regionale s-au accentuat și mai mult. Companiile și-au adaptat operațiunile lor pentru a se ajusta la condițiile de piață în schimbare și aproape jumătate din companiile din Moldova și-au ajustat sau convertit procesul de producere sau cel de prestare a serviciilor. Totuși, nivelul de adaptabilitate variază de la regiune la regiune, zona de nord rămânând în urmă cu privire la toți indicatorii vizați față de alte regiuni ale țării.
Zona de centru, unde este localizată și capitala Chișinău, înregistrează cel mai mare număr de companii care au inițiat sau au sporit activitățile de business online, cum ar fi vânzările. Regiunea de sud – unde doar circa 20 procente de companii dispuneau de un site web în 2019, cel mai mic nivel din toate cele trei regiuni – la moment dă dovadă de cel mai mare procent de companii care au inițiat sau sporit lucrul la distanță. Regiunea dată de asemenea înregistrează și cea mai mare cotă de companii care au lansat produse sau servicii noi, făcând progrese semnificative în adoptarea tehnologiilor utilizate.
Deoarece pandemia continuă să afecteze companiile, suportul efectiv din partea statului este astăzi la fel de important ca oricând. Când au fost chestionate în mai 2020, companiile au dat dovadă de mai mult optimism privind capacitatea lor de a face față crizei. Prin noiembrie, perspectivele erau deja un pic mai proaste, deoarece termenii prevăzuți pentru o revenire la nivelele normale de vânzări s-au deplasat, majoritatea sperând la o recuperare doar pe la mijlocul anului 2021.
Calendarul inițierii campaniei de vaccinare a redus și mai mult așteptările sectorului privat. Cu toate acestea, doar o mică parte din companii au primit suport din partea statului, căci mai bine de jumătate din ele fie că nu cunoșteau despre existența unui astfel de suport sau credeau că nu sunt eligibile.
La aniversarea de un an de la izbucnirea pandemiei vom relansa sondajul în cadrul eșantionului nostru de companii. Vom continua să monitorizăm impactul crizei pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă sectorul privat și pentru a identifica oportunitățile de ”reconstruire mai bună”. Între timp, Viorica C. și colegii săi în continuare au nevoie de asistență efectivă și bine-direcționată din partea statului pentru a nu cădea pradă acestei crize globale.
Join the Conversation