În urmă cu un an, am auzit despre o organizație a societății civile (OSC) din București, care instruiește câini de companie și câini fără stăpân, pentru a prelua inițiativa în eforturile de căutare și salvare din pădure și după cutremur. Acest lucru mi-a atras imediat atenția.
Zi de zi lucrăm aici, în România, pentru a consolida reziliența – de la modernizarea unităților de primă intervenție la dezastre, precum incintele detașamentelor de pompieri și ale spitalelor de urgență, la colaborarea cu organizațiile guvernamentale și municipale pentru implementarea de politici cruciale, reforme în materie de strategie și alte acțiuni menite să atenueze riscul de dezastre. Această activitate este incredibil de interesantă și oportună, dar, cu toate acestea, mă tot gândesc la grupurile de voluntari care lucrează cu câini.
La începutul acestei luni, pe când vizitam Bucureștiul, am avut în sfârșit ocazia de a petrece o dimineață împreună cu Vlad Popescu și cu voluntarii de la Clubul Câinilor Utilitari, o organizație care se ocupă de instruirea câinilor.
În ziua aceea, rece și vântoasă, ne-am deplasat către pădurea din afara Bucureștiului unde câinii și stăpânii lor se antrenează cu privire la principiile avansate de căutare și salvare.
Așadar, ce presupune asta?
Vlad a folosit o analogie cu o minge de baschet pentru a explica cum funcționează instruirea în realitate – câinii sunt instruiți să găsească victima și să latre în mod continuu până la sosirea stăpânului sau până când victima se ridică în picioare (e ca atunci când exersezi aruncatul la coș). Apoi, câinelui i se permite să ia urma singur urma prin pădure, în încercarea de a depista mirosul victimei (ca un joc de antrenament). Și, într-un final, câinele este capabil să pună totul cap la cap, în cadrul unui “joc de baschet” în toată regula.
Duminică, cu ocazia Zilei internaționale a câinilor de căutare și salvare, intenționez să aflu mai multe lucruri despre rolul jucat de aceștia și să aduc un omagiu acestor eforturi binevoitoare.
După cum au dovedit-o câinii legendari, precum “Frida” (din Mexic), “Darcy” ( Nepal), “Racker” ( SUA) sau “Will” ( Japonia)), câinii de salvare special antrenați pot fi unii dintre cei mai buni agenți de intervenție în caz de dezastru pe care îi avem la dispoziție, aducând contribuții însemnate din perspectiva consecințelor imediate ale unui dezastru cu urmări tragice - nasurile lor fine îi ajută în depistarea mirosului supraviețuitorilor acoperiți de dărâmături și moloz.
Din păcate, acest tip de asistență nu este disponibil imediat în zonele afectate de dezastre și, uneori, echipajele de câini trebuie aduse de departe înainte de a fi puse la lucru. Și, pentru că sincronizarea este vitală atunci când sunt în joc viețile oamenilor, aplicațiile roboticii sunt folosite din ce în ce mai frecvent în misiunile de căutare și salvare, cu scopul de a reduce costurile și a crește eficiența. Aceste mașini nu numai că reduc durata misiunilor, dar asigură și dotarea echipelor de căutare și salvare (inclusiv a câinilor) cu un întreg arsenal de informații, ajutându-le să ajungă mai rapid în locație.
Exact ca într-un joc de baschet, antrenamentul și sincronizarea sunt esențiale. România este în plin proces de integrare a acestor bune practici, cu scopul de a-și consolida eforturile de pregătire. Acești voluntari, care dedică atât de mult timp instruirii câinilor lor și care participă la misiuni de salvare, au fost o adevărată sursă de inspirație. O parte dintre voluntari doreau să găsească ceva practic și distractiv de făcut împreună cu câinii lor, ceva mai mult decât plimbări, iar alții erau motivați de dorința de a acționa în caz de dezastru. Pentru mulți din România, acest apel la acțiune a luat naștere în urma consecințelor devastatoare ale incendiului de la clubul Colectiv, din 2015.
Sunt totodată incredibil de mândră de faptul că o parte dintre cei mai fideli susținători ai voluntarilor de la Clubul Câinilor Utilitari sunt angajați ai Băncii Mondiale și câinii acestora. De asemenea, Clubul Câinilor Utilitari face parte din mecanismul de intervenție al Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și a participat la Exercițiul de cutremur București 2018 – cea mai mare simulare de cutremur realizată până acum în Uniunea Europeană – asigurând că, în caz de cutremur major, intervenția guvernului va fi integrată cu intervenția OSC-urilor și se va derula fără probleme.
Într-adevăr, în București funcționează o rețea dinamică a societății civile, care își dedică activitatea intensificării considerentelor de reziliență urbană, în special în lumina recentei tragedii generate de incendiul de la Colectiv. Există multe persoane profund îngrijorate de perspectiva unui cutremur devastator. În ultimul an, pe baza sprijinului acordat din Instrumentul global de reducere a dezastrelor și de redresare, Banca Mondială a pus la dispoziția OSC-urilor spațiul necesar pentru întâlniri bilunare, schimb de idei pentru viitor și identificarea de oportunități de colaborare, un spațiu de unde vocile pot fi auzite în demersul lor de a servi unei cauze nobile.
Rezultatele sunt promițătoare. În 3 aprilie 2019, această coaliție în continuă creștere a lansat un nou program “Bucureștiul pregătit” gestionat de Fundația Comunitară București și susținut de ING, IKEA și LiDL. Acest nou mecanism de finanțare de tip grant își propune să sprijine OSC-urile în acțiunile de sensibilizare cu privire la riscul de cutremur, de creare a unor sisteme de sprijin în cadrul comunităților locale și de promovare a unui comportament care poate duce la salvarea de vieți, în rândul cetățenilor.
Știm că Bucureștiul va fi lovit de cutremur, doar că nu cunoaștem data exactă. În loc să stea și să aștepte ca alții să acționeze, toate persoanele pe care le-am întâlnit la începutul acestei luni sunt în mod personal și cu ardoare dedicate scopului de a face diferența - de la prevenție la reacție. Această pasiune și un astfel de devotament mă inspiră de fiecare dată.
Join the Conversation