Published on Eurasian Perspectives

Cum putem debloca potențialului de inovare al infrastructurii de cercetare din România prin intermediul comercializării

This page in:
Research infrastructure at the Research Center for Advanced Medicine: MedFUTURE at the ?Iuliu Ha?ieganu? University of Medicine and Pharmacy from Cluj-Napoca Research infrastructure at the Research Center for Advanced Medicine: MedFUTURE at the “Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy from Cluj-Napoca

România se clasează pe ultima pozitie în ceea ce privește investițiile în infrastructura de cercetare și dezvoltare (C&D) din Uniunea Europeană. În acest context, o utilizare crescută a celor câteva centre de cercetare de ultimă generație din țară constituie o prioritate.

Din păcate, chiar și echipamentul de ultimă generație existent este adesea mult prea puțin utilizat în România. Infrastructura pentru cercetare științifică rămâne adesea neutilizată sau utilizată cu mult sub potențialul acesteia în momentul în care se finalizează granturile inițiale pentru cercetare. În loc să aducă un beneficiu publicului larg, aceste investiții considerabile devin o povară pentru organizațiile publice de cercetare, împovărându-le cu costuri mai ridicate de întreținere. Așa s-a întâmplat și în cazul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, beneficiara unui grant în valoare de 3,2 milioane euro pentru achiziționarea unor echipamente de cercetare ultra-specializate în anul 2013 pentru Centrul de Cercetări pentru Medicină Avansată MedFUTURE care fusese construit de curând. Centrul a primit și el o finanțare suplimentară de 6,8 milioane euro sub formă de grant din partea Fondului European pentru Dezvoltare Regională (DG REGIO), a Ministerului Educației și a Ministerului Economiei. Cu toate acestea, în momentul finalizării proiectului, în anul 2015, echipamentele specializate achiziționate cu ajutorul acestor granturi au rămas aproape nefolosite. În luna iunie 2021, de exemplu, laboratorul derula doar 20 de proiecte interne de cercetare pe baza echipamentelor obținute prin aceste granturi - cifră care reprezenta doar 20% din capacitatea sa operațională.

Însă laboratorul MedFUTURE a schimbat radical această situație, crescând rata de utilizare a acestei infrastructuri de cercetare cu 300% în decurs de numai un an. Laboratorul servește ca studiu de caz pentru înțelegerea modului în care deschiderea spre comercializarea serviciilor poate ajuta alte instituții de cercetare din România și, mai mult decât atât, pentru valorificarea maximă a investițiilor în echipamentele și infrastructura de ultimă generație și de a aduce beneficii publicului larg.

Elaborarea unei viziuni pentru comercializarea serviciilor de cercetare cu sprijin din partea Băncii Mondiale

Inițiativa pentru această schimbare radicală a venit din partea echipei Centrului. Conducerea MedFUTURE a înțeles faptul că trebuie să extindă utilizarea infrastructurii și a echipamentului atât pentru a deservi mai bine comunitatea cât și pentru acoperirea costurilor considerabile de exploatare aferente acestei infrastructuri. Dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul universității, și dr. Cristina Iuga, directorul Centrului MedFUTURE, au identificat posibilitatea de a face acest lucru prin oferirea de servicii contra-cost unor clienți din sectorul privat. Însă, unele aspecte le erau mai puțin clare și anume aplicarea regulilor care reglementează utilizarea infrastructurilor de cercetare finanțate din fonduri publice pentru pentru derularea de activități comerciale și implicit dezvoltarea procedurilor interne necesare monitorizării și raportării, precum și definirea ofertei de servicii și identificarea clienților potențiali. La aceste nevoi au răspuns experții Băncii Mondiale. În cadrul unui demers mai amplu care a vizat sprijinirea comercializarii în rândul laboratoarelor din România, Banca Mondială a sprijinit MedFUTURE  prin acordarea de asistență tehnică care avea un dublu scop: (i) clarificarea reglementărilor UE privind ajutorul de stat aplicabile și (ii) sprijin pentru dezvoltarea modelul de afaceri.

Clarificarea regulilor referitoare la ajutorul de stat

În momentul în care s-a înțeles faptul că multor organizații publice de cercetare le era neclar ce tip de activități le era permis să deruleze utilizând propria infrastructură de cercetare finanțată din fonduri publice, Banca Mondială a realizat o analiză a cadrului legal privind ajutorul de stat în vederea clarificării posibilității de utilizare a infrastructurii pentru “activități economice.” Raportul rezultat a concluzionat că cele mai multe activități desfășurate de organizațiile publice de cercetare nu se calificau drept “activități economice.” Mai mult decât atât, “activitățile economice” pot reprezenta până la 20% din capacitatea anuală fără a declanșa așa-numitele “mecanisme de recuperare,” în baza cărora instituțiile trebuie să restituie ajutorul de stat acordat pentru infrastructură proporțional cu utilizarea economică a acesteia.

Banca Mondială a elaborat de asemenea Metodologia pentru înregistrarea, monitorizarea și raportarea activității economice pentru infrastructurile publice de cercetare (Metodologia), care servește în prezent drept instrument pentru dezvoltarea unor proceduri interne adaptate în conformitate cu reglementările și regulamentele UE privind ajutorul de stat.

Training

Inițial, experții Băncii Mondiale au sprijinit laboratoarele implicate în program în coordonarea cu departamentele relevante din cadrul propriilor universități pentru dezvoltarea procedurilor juridice și financiare necesare pentru conformarea cu regulile UE privind ajutorul de stat și cu cerințele interne urmând liniilor directoare prezentate în Metodologie.

Apoi, prin activarea și coordonarea centrelor expertiză existente din cadrul universității, echipa MedFUTURE a fost capabilă să elaboreze propunerea sa de comercializare. În momentul în care s-a realizat acest lucru, MEDFUTURE era pregătit să își definească propria strategie de lansarea pe piață. Echipa Băncii Mondiale a acordat asistență suplimentară în cadrul acestui proces prin sprijinirea centrului la identificarea potențialilor clienți, definirea serviciilor, stabilirea prețurilor și a tipurile de acorduri comerciale. În scurt timp, centrul a reușit să lanseze pe piață prima sa ofertă standardizată de servicii adresată publicului larg.

Succesul Centrului MedFuture

Răspunsul pieței la aceasta ofertă de servicii a fost una extrem de pozitivă, ajungându-se la aproape 70 de proiecte active care utilizează infrastructura laboratorului la numai un an de la lansare. Printre acestea se numără următoarele:

  • echipa MedFUTURE a semnat primul său contract cu o entitate din sectorul privat, anume cu o filială românească a unei societăți farmaceutice maghiare în vederea sprijinirii dezvoltării de compuși noi;
  • Spitalul Clinic Județean de Urgențe din Cluj-Napoca a contractat de asemenea laboratorul pentru servicii de imagistică necesare pentru stabilirea diagnosticelor și a tratamentelor;
  • mai mulți clienți din mediul academic și-au manifestat și ei interesul. Acești cercetători dispun adesea de fonduri nerambursabile pentru a plăti pentru utilizarea infrastructurii de cercetare. Iar accesul la echipamente specializate contribuie nu doar la îmbunătățirea calității muncii de cercetare ci și la creșterea numărului de lucrări de cercetare publicate în jurnale de profil prin care aceștia își promovează rezultatele.

MedFUTURE este doar unul dintre cele patru laboratoare care au beneficiat de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale. Și celelalte laboratoare implicate în acest proiect, CEMEX, Labelmag și LiRaCC, au dezvoltat oferte standardizate de servicii și și-au îmbunătățit prezența online pentru a-și promova serviciile.

Experiența laboratoarelor servește ca model pentru ceea ce poate fi realizat de către centrele de cercetare cu echipe de conducere dedicate extinderii impactului acestora și cu acces la sprijin tehnic potrivit pentru clarificarea prevederilor legale și elaborarea strategiei de afaceri. Aceste eforturi deblochează potențialul mai puțin utilizat al infrastructurilor de cercetare, contribuind nu doar la acoperirea unora dintre costurile de întreținere ci având și potențialul de a genera noi produse, tehnici și servicii în beneficiul economiei și al oamenilor din România.


Authors

Diana Rusu

Consultant, Private Sector Development Specialist

Join the Conversation

The content of this field is kept private and will not be shown publicly
Remaining characters: 1000