Decalajul între competențe și locurile de muncă în Moldova

|

This page in:



Plimbându-mi recent cânele devreme într-o dimineață întunecată din ianuarie, am observat o lumină în fereastra parterului unei școli din vecinătate. Am aruncat o privire înăuntru. Cineva pregătea sala de clasă pentru orele de educație tehnologică, sau după cum i se mai spune în partea aceasta a lumii, “lecția de muncă.”

Nu sunt o fire nostalgică, însă vizualizarea sălii de clasă m-a aruncat înapoi în timp în Moldova de la mijlocul anilor 1980. Anume atunci am frecventat și eu astfel de lecții.

Pe timpuri, profesorul – de regulă, un fost maistru la fabrică sau uzină – își împărtășea cunoștințele și deprinderile, de exemplu, cum să mânuiești un ciocan sau o pilă de metal. Am zâmbit amintindu-mi cum obișnuiam să folosim în clasă sculele electrice de ardere a lemnului, pentru a pregăti mici cadouri personalizate colegelelor noastre de clasă, în ajunul Zilei internaționale a femeii (8 martie).

Însă călătoria în memoriile de altă dată a fost oprită de lătratul câinelui meu. Mi-am pornit smartphone-ul și am făcut o poză a sălii de clasă. Apoi mi-am accesat pagina Facebook și am citit o știre despre cum un vehicul autocondus de marcă Tesla, s-a tamponat cu un robot "omorându-l" în Las Vegas, într-un incident cu părăsirea locului accidentului. Noutatea m-a readus instantaneu în secolul 21.

Întorcându-mă acasă, am trecut pe lângă sediul unei companii software moldo-britanice de succes, amplasată literalmente la doar 200 metri distanță de școală. Și pentru o secundă m-am gândit cât de aproape este viitorul de trecut.

Apoi a trebuit să merg la serviciu.

Ironic, unul din lucrurile de pe “lista activităților” pe care le-am planificat pentru acea zi, era să distribui pe rețelele de socializare un mesaj cu Raportul global privind dezvoltarea 2019: caracterul schimbător al muncii, care examinează cum se schimbă natura muncii ca urmare a progreselor tehnologice.

Mulți dintre noi se tem că într-o zi roboții ne vor fura locurile de muncă, însă Caracterul schimbător al muncii denotă că, analizând toate variabilele, astfel de temeri par, în mare măsură nejustificate. În mod normal, munca este remodelată de progresele tehnologice. Odată cu evoluția societăților, companiile adoptă noi modalități de producere și creștere a piețelor de desfacere. De rând cu schimbarea, tehnologiile totodată aduc noi oportunități, creând noi locuri de muncă, sporind productivitatea și furnizând servicii publice mai efective.

Aceasta înseamnă, de asemenea, că angajatorii sunt în căutare de competențe noi sau actualizate, incluse pe listele CV-urilor celor ce caută un loc de muncă.

Trebuie să recunosc că am fost destul de deranjat și confuz atunci când fiul m-a anunțat într-o zi că intenționează să abandoneze facultatea de filologie la universitatea unde își facea studiile – și asta pentru că îi rămânea prea puțin timp pentru hobby-ul său ca web-designer.

Însă timpul a demonstrat că fiul avea dreptate. Acum activează cu succes în calitate de designer grafic pentru o agenție cu capital străin, cu sediul în Moldova și care se ocupă de elaborarea paginilor web. Agenția nu i-a solicitat niciodată să prezinte diploma de absolvire ce i-ar demonstra experiența în materie de web-design. În schimb, aceștia s-au interesat de portofoliul său de proiecte, oferindu-i eventual un loc de muncă.  

În multe feluri, întreaga mea familie servește drept exemplu al transformării rapide al caracterului muncii și societății. Nepotul unui tâmplar, fiul unui excavatorist, tatăl unui designer grafic – și iată-mă muncind în domeniul comunicațiilor pentru o organizație internațională, care încă nu era prezentă în țara mea pe timpurile când eram student și într-o țară care încă nu exista atunci când mergeam la școlă.

Mai mult ca atât, fiul meu astăzi are un serviciu de care străbunicul său nici nu-și putea imagina că va exista. Deși, trebuie să recunosc, nici tânărul nu are idee cum se mânuiește o raspilă din atelierul de tâmplărie al străbunicului său… sau abacul cândva folosit de bunica sa, pe când era contabil. Dar asta e o altă poveste.

Sunt convins că investirea în capitalul uman trebuie să fie o prioritate pentru Moldova, ce va permite persoanelor să dobândească calificările ce sunt întrebate pe piața forței de muncă ce evoluează rapid. Iar concetățenii trebuie să înțeleagă, că vor trebui să obțină competențe noi pe toată durata vieții, pentru a fi în stare să găsească locuri de muncă mai bune.

Noul nostru raport, Locuri de muncă digitale în Moldova denotă că, circa 14 la sută din locurile actuale de muncă ar putea deveni automatizate în viitoarele două decenii, iar aproximativ 60 la sută din toate locurile de muncă, ar putea suferi schimbări considerabile în structura sarcinilor efectuate. Lucrătorii din Moldova par a fi nepregătiți și necesită noi competențe pentru a face față acestor provocări. 

De aceea, toți au nevoie de învățământ de calitate înaltă și oportunități de instruire. Anume competențele vor determina cum proaspătul absolvent va parcurge cei 200 de metri ce separă școala din vecinătate de compania IT. Va fi această distanță o simplă plimbare, un sprint, alergare de garduri sau o cursă cu obstacole extenuantă?
Topics

Authors

Boris Ciobanu

Communications Officer

Join the Conversation