Impactul tot mai mare exercitat de COVID-19 asupra sectorului privat din Moldova

|

This page in:

A lady walking in the street of Chisinau, Moldova

 

Viorica C. gestionează o frizerie la Chișinău de mai mulți ani. Până la debutul pandemiei COVID-19 în Moldova, afacerea ei prospera, iar cei șase stiliști coafori realizau miracole stilistice zilnic. Pe 17 martie 2020, starea de urgență anunțată în țară a obligat-o pe Viorica să sisteze temporar activitatea salonului.

Astăzi, afacerea Vioricăi și-a reluat activitatea, însă nu mai arată la fel. Doar doi stiliști coafori pot activa zilnic și nu este disponibil întreg spectrul de servicii. Însă ceea ce nu s-a schimbat, totuși, este magia: clientela Vioricăi este la fel de mulțumită.

Cum afectează pandemia COVID-19 afacerile din Moldova? Cum se descurcă afacerile? Cum poate fi susținută recuperarea lor?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, Banca Mondială a realizat Studiul afacerilor (SA) din Moldova, contactând aceleași companii, care au fost intervievate pentru SA din 2019. Această comparație a permis cuantificarea multidimensională a impactului exercitat de pandemie, inclusiv sub aspect de vânzări, angajări, solvabilitate și așteptări.

Moldova este prima dintr-o serie de 39 de țări din prima rundă, pentru care aceste date sunt disponibile de la debutul pandemiei COVID-19. Datele oferă o imagine de moment a performanței afacerilor în punctul culminant al crizei, în aprilie 2020, față de valorile de referință de până la COVID-19. Cele 10 constatări contribuie la elucidarea impactului ascendent al pandemiei asupra sectorului privat din țară.

1. Practic fiecare a cincea afacere a cedat în fața șocului economic determinat de sistarea forțată a activității. Obținerea datelor exacte privind falimentarea companiilor este dificilă, deoarece multe afaceri și-au sistat activitatea temporar sau au recurs la aranjamente de activitate de la distanță. Cel puțin 2 la sută și-au sistat activitatea permanent. Dacă presupunem că respondenții Studiului de referință al afacerilor, care nu pot fi identificați în prezent, la fel și-au încetat activitatea, atunci rata estimată a afacerilor închise va crește până la 16,4 la sută din companiile intervievate. Sectorul serviciilor a suferit cel mai mult, rata presupusă a afacerilor falite reprezentând 20 la sută.

2. Față de aceeași perioadă a anului trecut, vânzările anuale s-au micșorat în medie cu 57 la sută, cele mai afectate fiind afacerile mici. Schimbările în volumul vânzărilor au afectat în mod disproporționat afacerile mici, în care activează de la 5 până la 19 lucrători, și afacerile din sfera manufacturieră.

3. Rata ocupării forței muncii s-a redus relativ puțin. Estimările SA denotă că aproximativ 13 la sută din companii și-au redus personalul, deși 20 la sută din totalul forței muncii din eșantionul intervievat au fost afectați de criză, într-o formă sau alta (vedeți Figura 3). De la debutul pandemiei COVID-19 și-au pierdut locurile de muncă 1.600 de angajați ai companiilor mici, medii sau mari din sectorul privat; alți 4.600 de lucrători și-au luat concedii de cinci sau mai multe zile sau au demisionat pe motiv de boală, pauză în activitatea instituțiilor educaționale sau limitări ale mobilității; alți 33.000 de angajați au fost nevoiți să-și ia liber sau concedii neplătite.

4. Repercusiunile pierderilor de vânzări vor continua, probabil, afectând atât sectorul privat, cât și veniturile publice. Companiile au tergiversat deja plăți în tentativa de a face față scăderii vânzărilor, peste 45 la sută din ele fiind nevoite să amâne plățile către furnizori (vedeți Figura 4). Dincolo de sectorul privat, se anticipează că veniturile publice vor scădea, de asemenea, din moment ce peste o cincime din companii au întârziat să-și achite obligațiile fiscale. Se estimează că, în următoarele săptămâni, peste jumătate din companiile din Moldova vor înregistra arierate la plățile restante.

5. Afacerile conduse de femei se descurcă relativ mai bine. Afacerile gestionate de femei par să se descurce puțin mai bine decât cele conduse de bărbați. În timp ce vânzările au crescut doar în 1 la sută din firmele conduse de bărbați, nu mai puțin de 10 la sută din afacerile gestionate de femei au înregistrat o creștere a vânzărilor (vedeți Figura 5). Afacerea Vioricăi nu se regăsește, deocamdată, printre acestea, însă există speranță că se va regăsi în scurt timp. Mai mult ca atât, ocuparea forței muncii în cadrul companiilor gestionate de femei s-a redus cu circa 2 sută față de 9 la sută pentru companiile conduse de bărbați.

6. Afacerile par să se fi adaptat la circumstanțele schimbătoare cauzate de pandemia COVID-19. Fiecare a treia afacere și-a început sau și-a intensificat activitatea online, iar un sfert au demarat sau au constatat o creștere în prestarea de bunuri și servicii. Grație pandemiei, aproximativ 19 la sută din afaceri au introdus sau și-au ajustat gama de produse sau servicii, companiile mari reacționând mai prompt decât cele mici (vedeți Figura 6).

7. Companiile cu un istoric de inovații sunt mai bine poziționate să reziste șocului. Așa cum s-a discutat în Nota specială cu accent pe Moldova (World Bank 2020), inovațiile au fost în ascensiune în rândul companiilor din Moldova și până la criză. Potrivit SA din 2019, până la debutul pandemiei COVID-19, circa 40 la sută din afaceri ar fi introdus un produs nou sau un proces de producere nou.

Această capacitate de inovare a determinat o rezistență mai robustă la șocurile economice, iar de la debutul pandemiei performanța acestor companii a fost relativ mai bună sub aspect de vânzări și retenție de personal.

8. Programele de ajutor guvernamental trebuie să-și extindă acoperirea. Potrivit studiului, doar circa 3 la sută din afaceri au beneficiat deja sau se așteaptă să beneficieze de ajutor din partea statului. Douăzeci și șapte la sută din firme consideră că nu se califică pentru asistență, în timp ce 23 la sută nici nu sunt conștiente de existența acestor programe de ajutor pentru sectorul afacerilor. Până în prezent, firmele mai mari au beneficiat disproporționat de ajutorul statului. Majoritatea asistenței la zi a fost oferită sub formă de suport fiscal — amânări la plata impozitelor sau scutiri fiscale, - urmate de amânarea plăților la credite.

9. Sunt necesare politici mai eficiente pentru susținerea companiilor pe perioada de recuperare și fortificarea rezistenței lor pe viitor. Afacerile fără vânzări, care în prezent nu beneficiază de suport, raportează că, probabil, nu vor supraviețui mai mult de cinci săptămâni și se vor confrunta în curând cu criza solvabilității. Deși închiderile în masă sunt puțin probabile, 16 la sută din companii nu activau temporar la momentul realizării interviului, iar peste jumătate din companii și-ar fi sistat temporar activitatea la un moment sau altul de la debutul pandemiei COVID-19.

Evident, sunt necesare intervenții imediate sub aspect de politici pentru creșterea duratei de supraviețuire și a vitezei de recuperare. Fiind întrebate despre tipul de suport oferit de guvern, care ar fi cel mai util în circumstanțele actuale, practic jumătate din afaceri au indicat reducerea poverii fiscale și reducerea taxelor parafiscale, care s-au regăsit printre primele cinci priorități de politici. Pe listă urmează relaxarea restricțiilor comerciale și creditare, care continuă să existe în Moldova.

10. Gradul de încredere al afacerilor arată promițător: companiile din Moldova se așteaptă să revină la nivelurile obișnuite de activitate în următoarele șase luni. Ocuparea forței muncii, care nu a suferit în aceeași măsură ca vânzările, se așteaptă să se normalizeze în circa 45 de zile. Totuși, se estimează că vânzările vor reveni la nivelul premergător crizei în nu mai puțin de șase luni.

Revenind la salonul de coafat, Viorica este sigură că va reuși să-i readucă pe toți cei șase stiliști coafori. Pentru a asigura acest aspect și a evalua în continuare situația economică în teren, mai sunt preconizate încă două runde ale studiului, mai târziu în cursul acestui an. Actualmente, deși afacerile de pe întreg teritoriul Moldovei au fost afectate de pandemie, ne propunem să ne axăm pe aspectele pozitive: în plină criză, inovațiile, adaptabilitatea și gestiunea de către femei au fost evidențiate ca principalele avantaje ale companiilor din Moldova.

Odată cu fortificarea și sporirea inovațiilor crește și rezistența, urmată de optimism. În același timp, sunt necesare politici guvernamentale mai eficiente și de o anvergură mai mare pentru susținerea recuperării companiilor. Însă acțiunile sunt necesare acum – acestea nu pot aștepta. Împreună, suntem în stare să ne Recuperăm și să ne Recuperăm mai bine.

Join the Conversation