Fumatul începe la o vârstă fragedă în Republica Moldova, iar vârsta medie a fumătorilor începători este 17 ani. Acesta constituie o problemă și mai mare în rândul bărbaților, întrucât 30 la sută din bărbați fumează față de 3,3 la sută din femei, potrivit datelor din 2016.
Consumul produselor din tutun reprezintă una din principalele cauze ale creșterii a bolilor netransmisibile (BNT) pe plan global, generând afecțiuni de sănătate și decese premature. Astfel, nu este surprinzător că speranța de viață a bărbaților în Republica Moldova, situată la 68 de ani, este cu opt ani mai mică decât speranța de viață a femeilor. Deoarece relativ cei mai buni ani de viață ai bărbaților sunt anii de vârstă activă, aceasta afectează, de asemenea, dezvoltarea capitalului uman din Republica Moldova. Valoarea indicelui Capitalului uman elaborat de Grupul Banca Mondială pentru Republica Moldova, care măsoară productivitatea actuală și potențială a populației țării, a crescut din 2012, dar continuă să fie situată sub nivelul mediei regionale, reflectând ratele mai mari ale mortalității premature datorate BNT în rândul bărbaților.
Suplimentar impactului negativ asupra sănătății publice și a capitalului uman, povara în creștere a bolilor asociate consumului produselor din tutun generează, de asemenea, costuri mari pentru sănătatea publică și bugetele gospodăriilor casnice, precum și pentru economia tării per ansamblu. În Republica Moldova, costul economic total al bolilor imputabile consumului produselor din tutun, inclusiv costurile de asistență medicală și absenteismul de la locul de muncă, este estimat la nivel de 3,8 la sută din PIB.
Unul din cele mai eficiente și mai puțin costisitoare instrumente pentru combaterea consumului produselor din tutunului sunt impozitele. În multe țări, majorarea taxelor la produsele din tutun poate oferi un câștig dublu: rezultate pozitive în sectorul sănătății și creșterea veniturilor fiscale pentru implementarea programelor prioritare și investiții. Cu toate acestea, în multe cazuri, cotele de impozitare ale țărilor sunt destul de mici, subminând potențialul lor pentru îmbunătățirea sănătatății publice și majorarea veniturilor fiscale.
Experiența pozitivă a Republicii Moldova privind impozitarea produselor din tutun în ultimii ani oferă câteva lecții și, eventual, încurajări, pentru alte țări care au examinat posibilitatea implementării acestei măsuri. Începând cu 2016, guvernul a majorat anual cotele de impunere fiscală a produselor din tutun pentru a atinge rata minimă de 90 de euro/1.000 bucăți conform Directivei Uniunii Europene (UE) până la începutul următorului deceniu, așa cum se prevede în cadrul actualului Acord de Asociere cu UE. Aceasta s-a transformat în câștiguri de sănătate publică pentru țară, micșorând volumul vânzărilor de țigări impozitate (utilizat ca indicator de aproximare pentru consum) cu aproximativ 10 la sută, până la 5,55 miliarde de bucăți în 2017, față de 6,19 miliarde de bucăți în 2016.
În timp ce s-a redus consumul produselor din tutun și riscul asociat afecțiunilor imputabile consumului de tutun, Republica Moldova a reușit să colecteze venituri fiscale suplimentare, parțial grație nivelului în continuare mare de consum al produselor din tutun în țară și costului redus al producerii de țigări comparativ cu prețul mediu de vânzare. Veniturile obținute din accizarea produselor din tutun au crescut de la 1,73 miliarde de lei (20 milioane de dolari SUA) în 2016 până la 2,04 miliarde de lei (110,6 milioane de dolari SUA) în 2017, sau 1,16 la sută din PIB-ul Republicii Moldova. Se preconizează că majorarea cotelor de impozitare adoptate de Parlamentul Republicii Moldova pentru perioada 2018-2020 vor spori și mai mult veniturile din accize, atingând un nivel de 3,31 miliarde de lei (194 milioane de dolari SUA) sau 1,45 la sută din PIB în 2020.
De asemenea, dovezile din Republica Moldova denotă că impozitarea produselor din tutun aduce beneficii disproporționate celor săraci. Studiul efectuat de Banca Mondială, utilizând date din cercetările bugetelor gospodăriilor casnice, constată că cei săraci reacționează mai mult la creșterea prețurilor, reducând consumul de tutun mai mult decât persoanele din segmentele înstărite ale populației (schimbarea în volumul cumpărat în raport cu modificarea prețului pentru grupul cu cele mai mici venituri din Moldova a fost estimat la -0,53 față de -0,13 pentru grupul cu cele mai mari venituri). La rândul său, consumul redus de țigări în rândul celor mai sărace segmente poate atenua riscul dezvoltării bolilor imputabile consumului de tutun, precum și riscul sărăciei datorat cheltuielilor medicale mari pentru tratamentul acestor boli, și ar majora veniturile gospodăriilor grație micșorării riscurilor de sănătate și absenteismului de la locul de muncă.
În timp ce Republica Moldova a obținut multe beneficii de la impozitarea produselor din tutun, o lecție cheie din experiența recentă este necesitatea simplificării structurilor fiscale ale țărilor prin fuzionarea mai multor niveluri de impozitare a produselor din tutun și unificarea cotei de impozitare pentru toate tipurile de țigări. Aceasta poate ajuta la prevenirea tranziției fumătorilor în favoarea mărcilor de țigări mai ieftine după o creștere a taxelor pentru mărcile consumate anterior. Deși în Moldova s-a constatat reducerea volumului de țigări consumate în 2016-2017, în această perioadă s-a înregistrat o schimbare semnificativă în consumul populației în favoarea țigărilor fără filtru, care sunt impozitate la tarife mai mici decât țigările cu filtru și costă mai puțin. Suplimentar, cotele de impozitare a produselor din tutun ar trebui să fie ajustate în timp, cel puțin pentru a ține pasul cu ritmul inflației și, de preferință, mai rapid, astfel încât accesibilitatea să fie redusă în timp.
Pe viitor, în cazul în care Republica Moldova va adopta o structură fiscală uniformă atât pentru țigările cu filtru, cât și pentru cele fără filtru, și va majora cotele de impozitare a produselor din tutun cu circa 25 la sută anual în perioada 2021-2025, țara ar putea beneficia și mai mult de reducerea riscurilor de sănătate grație consumului redus de țigări și va colecta venituri fiscale suplimentare care vor beneficia întreaga populație. Impulsul politicii de majorare a impozitării produselor din tutun în Republica Moldova poate fi amplificat, iar pericolele transfrontaliere, cum ar fi contrabanda cu țigări, sunt minimizate prin coordonarea cu țările vecine (în special Belarus și Ucraina) și consolidarea administrării fiscale și a controlului vamal asupra lanțului de distribuție a produselor din tutun, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor "urmărire și trasare ".
Join the Conversation