Published on Voices

Banii, banii, banii (vremea este întotdeauna însorită)?

This page in:
Money trade hands at a market in Zagreb, Croatia
Money trades hands at a market in Zagreb, Croatia.
EU regulations help insure banks in the region, but is this enough?
 Întreaga lume este într-o stare tumultoasă – schimbările climatice fac ravagii pe toate continentele şi se apropie o iarnă arctică; brazilienii cu pierdut cu 7-1 (chiar s-a întâmplat?); Prinţesa Kate este însărcinată din nou (dacă este fată o va chema Elizabeth?).

În acest context, o întrebare fundamentală persistă în mintea tuturor micilor deponenţi: „ banii mei sunt în siguranţă?”

Răspunsul este pe scurt „da”. În foarte mare măsură în siguranţă.

Totuşi, pentru persoane precum bunicile noastre care îndesau banii sub saltele, trebuie să mai furnizăm câteva asigurări. Din fericire, în cele mai recente state membre ale UE, asigurările şi acţiunile sunt strâns corelate – din moment ce principiile bancare sunt încorporate în regulamentele comunitare relevante şi au fost create instituţii pentru implementarea acestora.

Dar să încep cu ideile de bază.

Conform regulamentelor comunitare, fiecare stat membru este obligat să deţină un fond de asigurare a depozitelor păstrat de obicei de o agenţie de asigurare a depozitelor. În România acesta este denumit Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), în Polonia acesta este Fondul de Garantare Bancară (BGF), iar în cel mai recent stat membru al UE, Croaţia, este vorba de Agenţia de Stat pentru Asigurarea Depozitelor şi Reabilitare Bancară (DAB). Toate acestea au în principal aceeaşi funcţie – aceea de a păstra în siguranţă banii noştri. Întrebarea este, atunci, cum fac ei acest lucru?

În cadrul curent, fiecare bancă ce funcţionează în interiorul pieţei comune a UE este mandatată să contribuie cu anumite taxe într-un fond care este păstrat de Schema de Garantare a Depozitelor (SGD) din fiecare ţară. Aceste contribuţii colective sunt păstrate apoi în investiţii foarte lichide – asigurându-se faptul că, dacă o bancă dă faliment, aceste fonduri pot fi rambursate deponenţilor în termen de 20 de zile lucrătoare.

Noua Directivă privind SGD în vigoare în acest moment asigură faptul că depozitele în sumă de până la 100.000 Euro într-o bancă ce dă faliment vor fi rambursate în termen de 7 zile lucrătoare. Limita de 100.000 € acoperă în principal 95% din populaţia UE. Cei care deţin sume de peste 100.000 € sunt consideraţi „persoane cu activ net ridicat” şi sunt de obicei destul de sofisticaţi din punct de vedere financiar pentru a avea o strategie de investiţii diversificată de protejare a fondurilor proprii (de exemplu, deschiderea de depozite la mai multe bănci, investirea în fonduri mutuale etc.).

În plus, în cazul în care o persoană tocmai a vândut o casă (sau dacă a avut loc un aşa-numit „eveniment important” care a rezultat în deţinerea unei sume mai mari de 100.000 € în contul propriu) noua Directivă impune o acoperire mai mare pentru o sumă limitată, permiţând un interval de timp pentru a investi în mod corespunzător acest câştig neaşteptat.

Şapte zile spuneţi? Cum este posibil ca milioane de titulari de conturi să poată fi identificaţi şi să li se poată rambursa sumele deţinute într-un timp atât de scurt?

Sectoarele financiare au alcătuit un număr de „actori ai reţelei de siguranţă financiară” care lucrează fără întrerupere pentru a asigura stabilitatea sistemului. Falimentele unor bănci nu se întâmplă de obicei peste noapte iar principala sarcină a organelor de reglementare este de a monitoriza băncile, cu o atenţie specială asupra băncilor care prezintă situaţii în declin. Printre altele, organele de reglementare obligă băncile să identifice conturile care ar fi eligibile în cazul unui colaps. SGD au un software special pentru a identifica toate conturile individuale şi pentru a calcula depozitele asigurate în cazul unui colaps. În plus, banii vă sunt rambursaţi direct imediat de la SGD – fără a fi necesară nicio cerere specială în acest sens.

SGD din ţara mea are suficiente fonduri?

Necesităţile unei reţele de siguranţă financiară se modifică în timp şi astfel există mai multe căi prin care o SGD se asigură că deţine fonduri suficiente cu orice ocazie. Din moment ce acestea colectează taxe de la Bănci, există un flux constant de venituri care poate fi utilizat pentru a lua cu împrumut bani dacă apare o necesitate de extindere a reţelei de siguranţă. Aceşti bani pot fi luaţi cu împrumut de la Guvern, de pe pieţe financiare şi de asemenea de la Banca Mondială. În plus, SGD au dreptul de a se împrumuta de la alte SGD din UE. Acest acces general la fonduri este conceput pentru a se asigura faptul că sectorul financiar rămâne stabil, ceea ce este esenţial într-un sistem interconectat pe plan global. Astfel, în principiu, nu sunt utilizate deloc sume de la contribuabili pentru a se asigura depozitele voastre sau cele ale familiei voastre.

Deci care ar fi schimbările conform noii Uniuni Bancare?

Conform noii organizări, Schemele de Garantare a Depozitelor din statele membre vor funcţiona ca o familie fericită, extinsă. Cooperarea între diferitele Scheme s-a consolidat (de ex., cu privire la schimbul de informaţii şi bune practici). Acest lucru este important deoarece dacă sucursala unei bănci străine dă faliment, SGD din ţara în care este constituită banca (şi care asigură banii noştri) va colabora cu SGD din ţara noastră pentru a se asigura că noi ne vom primi banii rapid.

Acest lucru funcţionează întotdeauna?

Acest lucru ar trebui să funcţioneze întotdeauna, însă după cum s-a demonstrat în această vară în Bulgaria uneori vremea nu este atât de însorită cum poate dori cineva. Falimentele a două bănci şi probleme majore cu rambursarea depozitelor, care au rezultat în proteste săptămânale ale deponenţilor furioşi în Sofia, au arătat că regulamente şi politici solide şi clare nu sunt suficiente. Comisia Europeană a reacţionat, însă în mod evident sistemul nu a funcţionat.

Lecţii învăţate? Este probabil prea devreme să enumerăm oricare dintre acestea, însă ceea ce aş spune este că nici chiar cele mai bune proceduri nu sunt suficiente – cheia constă în luarea unor măsuri oportune şi adecvate.

Ce poate face Banca Mondială pentru a se asigura că banii pe care îi economiseşte mătuşa voastră Ivana din afacerea ei de croitorie rămân în siguranţă?

În plus faţă de furnizarea unor facilităţi de sprijin logistic SGD menţionate anterior, Banca Mondială oferă produse care au ca scop asigurarea faptului că reţelele de siguranţă financiară sunt robuste. Mai întâi, Banca poate ajuta la derularea unor simulări de criză, care pot semnala punctele slabe din structurile de soluţionare ale băncii. În acest context, Banca poate contribui şi cu cea mai bună şi cea mai relevantă experienţă internaţională pentru autorităţi cu privire la modul în care aceste puncte slabe pot fi remediate. În al doilea rând, la invitaţia autorităţilor de supraveghere sau a agenţiilor SGD (cel mai recent din România şi Croaţia), Banca realizează evaluări independente ale acestor agenţii – evaluând respectarea de către acestea a standardelor internaţionale esenţiale. În sfârşit, Banca mai poate contribui la această agendă şi făcând să fie auzită vocea statelor, şi a micilor salvatori ai acestora, în foruri internaţionale – asigurând faptul că interesul lor este auzit şi protejat.

Deci, data viitoare când auziţi că o anumită bancă are probleme, nu vă grăbiţi să vă retrageţi banii – instituţiile probabil lucrează deja pentru a păstra depozitele în siguranţă şi a se asigura că aveţi acces la acestea.
 

Authors

Isfandyar Zaman Khan

Lead Specialist, Finance, Competitiveness and Innovation, East Africa

Join the Conversation

The content of this field is kept private and will not be shown publicly
Remaining characters: 1000