Deși dezastrele survin în diverse forme - cum ar fi inundații, cutremure de pământ sau secete - este clar faptul că impacturile șocurilor socioeconomice produse de acestea, afectează în mod disproporțional pe cei săraci.
COVID-19 nu e cu nimic diferit. Fără resurse pentru a face față în siguranță celor mai grave efecte ale pandemiei, populațiile vulnerabile au fost forțate să facă alegeri imposibile între propria lor sănătate și privațiunile economice sau chiar mai rău. Aparent, guvernele din întreaga lume au fost prinse cu garda în jos de pandemie – ceea ce s-ar putea întâmpla din nou, când se vor confrunta cu următorul dezastru sau șoc climatic. Dar dacă investițiile în dezvoltarea rezilienței față de un tip de șoc ar putea ajuta la diminuarea unui alt șoc?
INSTITUȚIONALIZAREA REZILIENȚEI
Pericolul șocurilor socioeconomice devastatoare s-a conturat intens de mult timp în Republica Moldova, care se confruntă în mod persistent cu riscuri seismice și de inundații de rând cu unul din cele mai înalte nivele de sărăcie în Europa. Doar în ultimul deceniu, inundațiile și secetele au cauzat daune de peste 1,2 miliarde dolari SUA, iar schimbările climatice amenință să agraveze în continuare aceste pierderi.
Din cauza proximității sale de Vrancea, una din cele mai active zone seismice din Europa, Moldova a suferit 16 cutremure majore de pământ de o magnitudine de 7-8 în ultimii 200 de ani. Capitala Moldovei, Chișinău, care generează 50 procente din PIB-ul țării și servește drept loc de reședință pentru circa 30 procente din populație, este expusă unui risc seismic deosebit de semnificativ. Aceste riscuri seismice și de inundații continuă să crească din cauza orașelor în declin, îmbătrânirii populației și vulnerabilității structurale a clădirilor din era sovietică, precum și a nivelului general redus de conștientizare în rândul populației a potențialelor amenințări.
În această ordine de idei, Guvernul Republicii Moldova și-a consolidat instituțiile pentru a se pregăti și răspunde mai bine dezastrelor și șocurilor climatice. Guvernul a îmbunătățit capacitățile țării de a prognoza condițiile meteorologice extreme, inclusiv și la nivel local, prin intermediul unor servicii hidrometeorologice consolidate și a redus vulnerabilitatea sectorului agricol la schimbările climatice prin îmbunătățirea irigării și promovarea practicilor agricole inteligente din punct de vedere climatic. Mai mult ca atât, s-a consolidat și colaborarea regională, care este de o importanță deosibită, având în vedere dimensiunea mică a țării.
Pentru a menține acest avânt, Guvernul Republicii Moldova necesită să-și consolideze rapid capacitățile sale de reziliență pentru a trece la un nivel superior de pregătire. Cu suportul primit din partea Programuluii Global pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (Gloval Facility for Disaster Risk Reduction and Recovery –GFDRR), Banca Mondială a realizat recent o revizuire strategică a provocărilor ce țin de managementului riscului de dezastre (MRD) și reziliență climatică în Moldova, evidențiind oportunitățile pentru țară de a trece de la un sistem MRD reactiv și ex-post la o abordare mai pro-activă și ex-ante. Recomandările acestei revizuiri includ următoarele:
Adoptarea unei strategii naționale MRD și de reziliență care să se bazeze pe un cadru general de management, care să clarifice rolurile și responsabilitățile pentru controlul strategic, planificare și coordonare, precum și pentru implementarea măsurilor de identificare, reducere și răspuns la riscuri.
Consolidareacapacității de identificare a riscurilor prin dezvoltarea unor sisteme informaționale de riscuri multi-hazard, care să includă și datele privind expunerea și vulnerabilitatea la riscuri, cât și prin integrarea evaluării riscului MRD în strategiile de dezvoltare sectoriale.
Accelerarea reducerii riscului prin măsuri non-structurale și structurale, inclusiv prin implementarea mai viguroasă a planului investițional al țării pentru protecția împotriva inundațiilor, îmbunătățirea normelor de construcție și retehnologizarea clădirilor cheie. Adițional, elementul de reducere a riscului trebuie să fie integrat în programele investiționale naționale existente.
Fortificarea răspunsului și pregătirii de urgențe prin îmbunătățirea comunicării privind riscurile seismice, modernizarea centrelor locale de răspuns și alinierea mai bună a managementului, logisticii și comunicării MRD la nivel local, regional și național.
Imbunătățirea protecției financiare pentru hazardurile ce țin de agricultură și alte tipuri de dezastre.
Facilitarea unei recuperări reziliente prin formalizarea unor sisteme care oferă evaluări eficace ale necesităților post-dezastru și încadrarea unei abordări „de reconstruire mai temeinică” în politicile și programele de recuperare.
Ca și în cazul oricărui dezastru, eficacitatea răspunsului la situații urgente depinde de arhitectura instituțională generală existentă nu doar la nivel național, ci și la nivel local, unde autoritățile se află în primă linie de susținere a eforturilor de recuperare a comunităților lor, în special în rândul celor mai dezavantajate populații. Optimizarea cadrului instituțional al Moldovei în domeniul MRD va permite țării să răspundă mai bine nu doar la dezastre, dar și la alte șocuri și stresuri, cum ar fi pandemia în derulare de COVID-19, precum și să-i susțină mai bine pe cei săraci.
SPRE O ABORDARE MAI SISTEMICĂ DE GESTIONARE A ȘOCURILOR ȘI STRESURILOR
Când începem să analizăm elementele comune ale diferitor șocuri socioeconomice și nu doar să ne axăm pe diversele cauze ale acestora, putem să edificăm niște instituții mai robuste, care sunt mai pregătite să facă față sarcinii de gestionare și recuperare de pe seama acestor evenimente – oricare ar fi acestea.
De la combaterea unor virusuri microscopici până la gestionarea unor inundații transfrontaliere puternice, Moldova- și multe alte țări de tipul ei – trebuie să depună efort pentru a încadra elementul de reziliență cât mai profund în politicile naționale și obișnuințele zilnice, în special pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, care deseori suportă povara efectelor post-dezastru. În acest fel, țările expuse riscului pot reduce nivelul lor de risc față de dezastre, îmbunătățind în același timp capacitatea de a răspunde pandemiei în derulare, și se pot pregăti mai bine de orice criză necunoscută pe viitor.
Join the Conversation